În satele din nordul Republicii Moldova atmosfera tradiţională de sărbătoare se simte mai bine decât la oraş. Gospodinele se grăbesc să termine ultimele treburi prin bătătură, pentru a întâmpina sfântul Paşte aşa cum se cuvine. Şi toţi aşteaptă noaptea Invierii, pentru a merge la slujbă după care să aducă lumina sfântă în case, la masa de sărbătoare.
Pregătirile sunt pe ultima sută de metri în ograda Galinei Galagurschi, din localitatea Cosăuți, Soroca. Femeia s-a trezit în zori, a încins cuptorul şi a copt cozonacul. Respectă, an de an, cu smerenie şi credinţă acest adevărat ritual, iar secretul constă în aluat, spune femeia. Trebuie frământat îndelung şi doar atunci când devine pufos poate fi bun de împletit.
GALINA GALAGURSCHI gospodină: „ Aluatul este gata pregătit pentru a fi aşezat în tavă. Este un aluat puhov, elastic.”
GALINA GALAGURSCHI gospodină: „Ca să ne iasă păscuţa bine trebuie să fim cu sufletul curat, trebuie să fim cu rugăciune şi post. Să întâmpinăm rugăciunile cu pace şi sănătate.”
Femeia spune că toate bucatele pe care le găteste în această perioadă trebuie însoţite de rugăciune şi recunoştină, astfel încât să fie o ofrandă adusă sacrificiului lui Hristos.
GALINA GALAGURSCHI gospodină: „Aceasta e prima păscuţă pe care o pregătim şi pe care o vom lua în noaptea Învierii la sfinţit. Este gata pentru a aşeza brânza şi pentru a o da la cuptor.”
În zilele acestea, de pe masa creștinilor nu trebuie să lipsească ouăle vopsite sau încondeiate.
GALINA GALAGURSCHI gospodină: „Tradiţional noi vospim cu coajă de ceapă. Pot fi vopsite cu varză sau sfeclă roşie însă ştiu că cojile de ceapă dau o culoare foarte frumoasă, un roşu aprins. Aceste ouă sunt duse la biserică în noaptea Învierii. Mai dăm la biserică, celor apropiaţi, cred că o să ne ajungă.”
Pasca, cozonacii, alături de ouăle roşii, vor fi puse în coşul de Paşte şi vor fi duse la biserică pentru a fi sfinţite de preot în Noaptea Învierii.
GALINA GALAGURSCHI gospodină: „Oule sunt vopsite deja, puţin s-au răcit deja, le ungem cu slănină pentru ca să lucească. Să fie frumoase.”
Potrivit tradiţiilor bisericeşti, cea de-a cincea zi din Săptămâna Patimilor, Vinerea Neagră, este o zi a durerii, în care Isus a fost răstignit şi a murit pe cruce. Pentru creştini este zi de doliu, pe care credincioşii o petrec în rugăciune. Numită şi Vinerea Seacă se ţine post negru, nu se mănâncă şi nu se bea decât apă toata ziua. În popor se spune că în această zi nu este recomandat să speli, să coși sau să faci munci agricole. Se mai spune că dacă plouă în Vinerea Mare va fi un an mănos, iar dacă vremea este bună, atunci tot anul va fi unul roditor.
