Aproape 280 de cărți ilustrate și costume populare autentice sunt expuse la Biblioteca Națională a Republicii Moldova. Expoziția "Firul identității", organizată cu prilejul Zilei Portului Popular, pune în valoare costumul tradițional românesc și rolul său în artă sau literatură. Evenimentul este organizat de Institutul Cultural Român "Mihai Eminescu" la Chișinău, în parteneriat cu Biblioteca Națională.
Expoziția aduce în prim-plan cărți de patrimoniu ilustrate cu imagini inspirate din portul popular și universul folcloric românesc. Basmele și baladele celebre demonstrează că tradiția a rămas, de-a lungul timpului, o sursă valoroasă de inspirație.
ELENA PINTILIE, director, Biblioteca Naţională a Republicii Moldova: Ţinem foarte mult la aceste documente de patrimoniu din colecţia Bibliotecii Naţionale. Unele din ele se păstrează doar în această instituţie şi încă o dată ne vorbesc despre firul identităţii noastre.
Printre autorii ilustrațiilor sunt nume importante ale artei grafice, precum Isai Cîrmu, Ion Zamșa și Ilia Bogdesco. Prin creațiile lor, ei au contribuit la păstrarea și promovarea patrimoniului cultural.
GALINA VIERU, artist plastic: Ilustraţia de carte este foarte complexă, necesită extrem de mult timp faţă de cea digitală şi este un aspect foarte important al artelor plastice de care depinde dezvoltarea imaginaţiei copiilor noştri în primul rând, iar toate aspectele folclorice legate de patrimoniu, toate acele lucruri veridice care ne identifică pe noi în principiu sunt reprezentate cât mai aproape de realitate de pictori.
Vizitatorii pot admira și o colecție de costume populare autentice, păstrate și promovate de meșteri populari și interpreți de muzică populară.
VERA SALI, meşter popular: Eu astăzi prezint cinci costume, dintre care unul este din Bucovina, cămaşa pe care o port eu şi cămaşa care a fost expusă au aparţinut soţiei şi fiicei marelui istoric Ion Nistor.
MARIANA DOBZEU, interpretă de muzică populară: Sunt din colecţia mea. Sunt costumele vechi pe care eu le-am achiziţionat în timp. Ori că este cămaşa cu altiţă, ori că este cămaşa dreaptă, ori cămaşa cu platcă, sunt costume pe care eu le-am adunat în cam vreo 20 de ani.
Astfel de evenimente contribuie la redescoperirea unui simbol identitar care, timp de decenii, a fost prea puțin prezent în spațiul public.
MONICA BABUC, director al Institutului Cultural Român de la Chișinău: Portul popular se ştie foarte bine că până la declararea independenţei era în mare parte lipsă din viaţa noastră de zi cu zi. Apărea din când în când, destul de stilizat, ca să nu spun falsificat, în anumite ansambluri de muzică sau de dans.
Expoziția "Firul identității" va rămâne deschisă la Biblioteca Națională a Republicii Moldova până la sfârșitul verii.
