Un răspuns în limba română a declanșat o adevărată furtună de reacții în Republica Moldova. După ce ministrul Apărării, Anatolie Nosatîi, a refuzat să răspundă unei jurnaliste în limba rusă, cazul a fost imediat preluat și inflamat de politicieni și voci apropiate Moscovei. În timp ce aceștia acuză autoritățile de discriminare, experții spun că gestul ministrului trebuie privit în contextul războiului purtat de Rusia și al procesului de consolidare a limbii române ca limbă de stat în Republica Moldova.
Gestul ministrului Apărării, Anatolie Nosatîi, a stârnit, imediat, reacții în zona politică și mediatică apropiată Kremlinului. Printre cei care l-au criticat s-au numărat fostul președinte Igor Dodon, deputați din opoziția parlamentară, persoane asociate regimului separatist de la Tiraspol, precum și o serie de influenceri, care promovează constant narațiuni pro-ruse.
ANATOL ŞALARU, fost ministru al Apărării (2015-2016): Ministrul Apărării nu apară doar R. Moldova, frontierele, spaţiul aerian, apără şi identitatea noastră naţională. A fost un răspuns firesc, la fel trebuie să procedeze toţi. Dar, aceşti oameni care sunt obişnuiţi că atunci când unui dintre ei vorbeşte în limba rusă, 50 de români trec de alături trec, automat, la limba rusă, pentru ei a fost o mare surpriză că, vedeţi că românii ăştia ştiu şi limba română. Desigur că propaganda foloseşte cazul pentru a se victimiza. Că limba română este limba de stat în R. Moldova. Va veni timpul când o vor vorbi toţi.
Experții leagă reacția ministrului și de contextul tensionat de securitate, după ce, zilele trecute, o dronă rusească a explodat la Crocmaz, Ştefan Vodă.
ALEXANDRU TĂNASE, expert constituţionalist: Faptul că ministrul Nosatîi a dorit să vorbească în limba română, trebuie înţeles ca un mesaj politic, ca o reacţie la ceea ce face Federaţia Rusă în R. Moldova în raport cu R. Moldova. De o bucată de timp, este absolut firesc ca, în fiecare zi, să urmărim ştiri cum drone militare ruseşti survolează teritoriul ţării noastre. Şi nu există niciun element care să ne permită să concluzionăm că Rusia ar renunţa la acest comportament. Şi refuzul ministrului Apărării de a vorbi în limba unui stat agresor, îmi pare absolut firesc.
Experţii mai subliniază că, pentru vocile pro-ruse, cazul Nosatîi pare să fi atins o coardă sensibilă.
ANDREI CURĂRARU, expert, Comunitatea Watchdog: Revenirea limbii române acolo unde trebuie să fie, este parte dintr-un proces de decolonizare. Noi am fost o colonie în care ni s-a impus schimabrea grafiei, utilizarea unei ortografii a limbii care ne era improprie. Acum, revenim la normalitate. Minoritatea rusă, care s-a simţit foarte confortabil zeci de ani pe teritoriul R. Moldova, şi acum nu se mai regăsește că o aristocraţie pe care o reprezenta la noi în ţară.
Limba română își consolidează tot mai mult statutul în Republica Moldova, inclusiv la nivelul instituțiilor statului. În 2023, Parlamentul a modificat legislația, iar sintagma "limba română" a înlocuit oficial formularea "limba moldovenească" în actele normative ale Republicii Moldova. În acest an, Parlamentul a făcut un nou pas în această direcție, aprobând ca limba română să fie singura limbă de lucru în ședințele plenare și în activitatea Legislativului.
