Mai multe publicaţii din Statele Unite relatează că decizia Casei Albe de a-i permite Ucrainei să lovească Rusia cu rachete americane cu rază lungă de acţiune a fost luată ca răspuns la desfăşurarea trupelor nord-coreene în regiunea Kursk, ocupată parţial de armata ucraineană. Potrvit presei de la Washington, preşedintele american Joe Biden a permis deocamdată să fie lovite doar ţinte militare aflate în această regiune a Rusiei. Preşedintele Ucrainei, Volodymyr Zelenskyy, care a insistat în mod repetat asupra anulării interdicţiei de a ataca cu arme occidentale teritoriul rus, a salutat decizia Casei Albe, dar s-a arătat nemulţumit că informaţia a apărut în presă.

VOLODYMYR ZELENSKYY preşedintele Ucrainei: „Planul de a întări Ucraina este Planul Victoriei pe care l-am prezentat partenerilor noștri. Unul dintre punctele sale cheie este capacitatea armatei noastre de a lovi pe distanțe lungi. Astăzi, se vorbește mult în presă despre faptul că am primit permisiunea pentru astfel de acțiuni. Dar loviturile nu se dau cu vorbe. Aceste lucruri nu se anunță. Rachetele vor vorbi de la sine. Și cu siguranță o vor face”.

Agenţia de presă Reuters a scris cu referire la propriile surse diplomatice că Ucraina ar urma să lanseze primele lovituri în adâncul teritoriului rus cu rachete americane ATACMS, care au o rază de acţiune de peste 300 de kilometri. Unii oficiali americani şi-au exprimat scepticismul că autorizarea acestor atacuri va schimba cursul războiului, dar s-au arătat încrezători că decizia ar ajuta Kievul să negocieze încetarea focului cu Moscova de pe poziții de forță. De cealaltă parte, Kremlinul a avertizat prin vocea purtătorului său de cuvânt Dmitrii Peskov, că atacurile asupra teritoriului rus cu arme occidentale va duce la escaladarea conflictului. El a amintit că preşedintele rus Putin a declarat anterior că un asemenea pas va însemna intrarea ţărilor NATO în război direct cu Rusia, dar nu a precizat care vor măsurile de răspuns ale Moscovei.

Mai mulţi miniştri de externe ai ţărilor Uniunii Europene au salutat înaintea reuniunii lor de la Bruxelles decizia Statelor Unite. Şeful diplomației europene Josep Borrell, și-a exprimat la rândul lui speranța că statele membre ale Uniunii vor ajunge şi ele la un acord pentru a permite Ucrainei să folosească armele cu rază lungă de acțiune pe care le furnizează Kievului împotriva teritoriului Rusiei.

JOSEP BORRELL şeful diplomaţiei UE: „Cunoașteți poziția mea – am spus de nenumărate ori că Ucraina ar trebui să poată folosi armele pe care le-am furnizat nu doar pentru a opri săgețile, ci și pentru a lovi arcașii. Continui să cred că acesta este lucrul care trebuie făcut. Sunt sigur că acest subiect va fi discutat din nou. Sper că membrii vor fi de acord cu aceasta, iar dacă nu, fiecare va face ceea ce consideră necesar pentru a sprijini Ucraina”.

Ministrul francez de externe, Jean-Noël Barrot, a afirmat că şi Franța ar putea permite Ucrainei să lovească ținte militare pe teritoriul Rusiei cu rachete cu rază lungă de acțiune pe care le livrează Kievului. Potrivit unor publicaţii europene, o asemenea decizie e analizată şi de Marea Britanie. Cancelarul social democrat de la Berlin Olaf Scholz se opune în continuare livrării rachetelor germane Taurus de teama escaladării conflictului cu Rusia. Însă după alegerile parlamentare anticipate aşteptate în Germania, creştin-democraţii care ar putea prelua guvernarea au promis să deblocheze furnizarea acestor rachete Ucrainei.

Nu este clar dacă preşedintele ales al Statelor Unite Donald Trump, care a promis să pună rapid capăt războiului ruso-ucrainean, va reveni asupra deciziei lui Biden de a permite lovituri cu rachete americane asupra teritoriului rus, atunci când va prelua mandatul pe 20 ianuarie.