Potrivit sentinței, instanța a stabilit că Aliona Tcaci a creat aparența că ar avea conexiuni influente în Primăria Chișinău, în Guvern și în Ministerul Economiei. Ea a determinat mai multe persoane, în special pe omul de afaceri Vitalie Postu, să-i transmită sume mari de bani în schimbul promisiunii că va interveni pe lângă factori de decizie pentru a facilita obținerea unor terenuri, aprobarea unor proiecte investiționale și rezolvarea unor dosare penale.

În motivarea sentinței, instanța a arătat că Tcaci a primit de la Vitalie Postu 70.000 de euro pentru obținerea unor loturi de teren în municipiul Chișinău, bani transmiși în octombrie 2017 într-un club de jocuri din capitală.

Ulterior, în lunile noiembrie și decembrie 2017, Tcaci a mai primit 24.300 de euro, despre care susținea că ar fi destinați unor „cadouri” ce urmau să fie oferite unor funcționari, precum și încă 10.000 de euro pentru facilitarea eliberării actelor necesare unor gherete comerciale.

În 2018, Tcaci a mai primit 5.000 de euro pentru a aranja o întrevedere cu ministrul Economiei de atunci, Octavian Calmîc. Din această sumă 3.000 de euro au fost folosiți pentru achiziționarea unei blăni pentru Angela Jomiru, consultant în cadrul ministerului, iar restul a rămas la Tcaci. Instanța a reținut că Jomiru a facilitat întâlnirea cu ministrul, materializând astfel influența pretinsă de Tcaci.

Într-un alt episod, Mihail Mitrofan, fost primar de Racovăț, Soroca, a transmis 15.000 de euro Alionei Tcaci în toamna anului 2017. El a crezut că aceasta, prin intermediul unei persoane prezentate drept „nepot influent”, ar putea interveni pe lângă procurori pentru a-i rezolva problema penală aflată la Procuratura Soroca. Deși banii i-au fost restituiți în 2018, instanța a menționat că restituirea nu înlătură caracterul penal al faptei de cumpărare de influență.

În fața instanței, Aliona Tcaci a respins toate acuzațiile, susținând că relația cu Vitalie Postu era una strict investițională, iar sumele primite reprezentau costuri pentru acte și proiecte. Ea a afirmat că nu a promis niciun fel de influență ilegală, iar întâlnirile organizate cu autorități au fost, în opinia ei, parte din demersuri de afaceri.

Instanța a respins poziția ei, constatând că declarațiile sunt contrazise de probe, de măsurile speciale de investigație și de declarațiile martorilor.

Angela Jomiru, audiată în ședința de judecată, a declarat că nu este vinovată, că nu a solicitat și nu a primit bani. Iar blana obținută ar fi fost achiziționată în contextul unei discuții informale, fără legătură cu vreo faptă de corupție. Ea a spus că a facilitat întâlnirea dintre Postu și ministru, deoarece i s-a cerut, crezând că este vorba doar despre o prezentare a unui investitor.

Instanța a considerat însă că acceptarea blănii și organizarea întâlnirii relevă implicarea sa în mecanismul de influență. Mihail Mitrofan, în schimb, a refuzat să depună mărturie în fața instanței, declarând doar că nu înțelege învinuirea.

Totuși instanța a reținut declarațiile făcute anterior în decursul urmăririi penale în care Mitrofan a recunoscut că a transmis suma de 15.000 de euro pentru „rezolvarea” dosarului său.

Instanța a condamnat-o pe Aliona Tcaci la șase ani de închisoare, pedeapsă stabilită prin cumul parțial, cu executare în penitenciar de tip semiînchis pentru femei. Totodată, instanța a dispus confiscarea sumei de circa 2,5 milioane de lei.

Angela Jomiru a fost condamnată la o amendă de 175.000 de lei, pentru traficul de influență în forma pretinderii și primirii unui bun – blana de 3.000 de euro – în schimbul facilitării întâlnirii cu ministrul Economiei.

În ceea ce îl privește pe Mihail Mitrofan, acesta a fost recunoscut vinovat de cumpărare de influență, însă a fost liberat de pedeapsă penală ca urmare a expirării termenului de prescripție.

Sentința poate fi atacată cu apel, la Curtea de Apel Centru, în termen de 15 zile, prin intermediul Judecătoriei Chișinău, sediul Buiucani.