„Pot doar să spun că această catastrofă va fi mult mai mare decât catastrofa de la Cernobîl din 1986. Pentru că centrala nucleară de la Cernobîl avea doar un reactor. Centrala nucleară de la Zaporojie este cea mai mare centrală nucleară din Europa și are șase reactoare. Nici nu pot să-m imaginez ce teritoriu va fi afectat. Orașele mari, adică Zaporojie, Kirovograd, Dnipro, Nikolaev, Herson, după care R. Moldova, estul Poloniei, Slovacia, România, Bulgaria. O mare parte din Marea Neagră. Toate aceste teritorii ar putea fi afectate. Noi și acum, după 38 de ani de la catastrofa de la Cernobîl, simțim urmările. Dar dacă puteți multiplica aceste urmări de șase ori, va fi afectat un teritoriu foarte mare. Și va fi o poluare radioactivă care va ține 100 de ani”, a spus oficialul.

„Războiul este costisitor și din cauza costului naturii distruse. Din cauza costului crimelor de mediu. Pentru că din prima zi a invaziei la scară largă am colectat toate datele despre crimele de mediu și acum înțelegem că pierderile și daunele Ucrainei de astăzi se ridică la mai mult de 60 de miliarde de dolari americani. Am înregistrat peste 4 000 de cazuri de crime de mediu. Acestea sunt cazuri de ecocid. Și, din păcate, colectarea acestor date continuă, pentru că războiul nu s-a încheiat. Acum înțelegem că, în unele cazuri, distrugerea mediului nostru reprezintă o pierdere chiar mai mare decât infrastructura distrusă.

Trebuie să știți că distrugerea barajului de la Kahovka a fost cel mai mare act de ecocid de la cel de-Al Doilea Război Mondial încoace. Pierderile ecologice provocate de distrugerea barajului de la Kahovka însumează peste 147 miliarde de hrivne (aprox. 3,35 miliarde de euro, n.r.). Ucraina a pierdut atunci 14 kilometri cubi de apă potabilă, apă suficientă pentru a aproviziona toată populația globului pământesc timp de două zile. Am pierdut această cantitate de apă în două zile. Așa că, dacă vor distruge vreun alt baraj, vom avea aceeași situație. Și este foarte greu de calculat care vor fi costurile. Dar nu este problema principală cât va costa. Problema principală este cum să o restaurăm. Pentru că, de exemplu, din cauza rușilor au ars sau au fost afectate 30% din pădurile Ucrainei. Suprafață pădurilor arse în Ucraina mai mare decât suprafața totală a Ciprului sau ca două treimi din suprafața R. Moldova. Noi calculăm costurile. Dar spuneți cum să refacem copacul care a crescut 80 de ani, 100 de ani? Cum să-l refacem într-o zi? Câți bani trebuie să plătim pentru a-l reface într-o zi? Nicio sumă de bani nu poate repara aceste pierderi”, a spus Ruslan Streleț. 

El a fost întrebat dacă ar trebui să fie îngrijorați cetățenii R. Moldova în cazul în care se întâmplă ceva cu barajul de la Novodnestrovsk, pentru că pe lângă pierderea apei potabile, putem avea inundații devastatoare.

„Dacă vor distruge unul dintre barajele de pe râul Nistru, în următoarele două-trei zile vor fi inundații uriașe, vor fi foarte mari stricăciuni, multe pierderi materiale, multe case luate de ape. Dar și mai grav e că, după asta, nu veți avea apă potabilă pentru populație, așa cum este acum situația în regiunea Herson. Noi, din păcate, trecem prin această experiență, trebuie să modificăm infrastructura pentru a putea aproviziona localnicii cu apă, trebuie să săpăm fântâni, etc. E o problemă foarte complicată, credeți-mă”, a spus oficialul.