Dansul înseamnă nu doar niște mișcări artistice, ci și o adevărată terapie. Lucian Angheluța este un dansator profesionist care confirmă acest lucru. Primii pași în sala de antrenamente i-a făcut încă de la cinci ani.

LUCIAN ANGHELUȚA, dansator: Țin minte că primul antrenament a fost la inițiativa mamei. Eu nu prea am dorit, apoi cu timpul, am început să simt gustul dansului și a început să-mi placă.

La început, nu voia să dezvăluie ce ocupație are, pentru că se simțea rușinat față de colegi. Apoi, a înțeles că anume dansul sportiv este ceea ce îl reprezintă.

„Precum chiar și același box. Pot spune că diferența nu este foarte mare. Atât în box, cât și în dans este nevoie de o pregătire fizică bună, pe lângă asta este dificil și mental”.

De doi ani, împreună cu Ionela formează o echipă atât pe ring, cât și în viața de zi cu zi, fiind buni prieteni.

„Ca să-ți găsești un partener nu este atât de ușor, deoarece sunt mai multe criterii, de exemplu: înălțimea, forma corpului este foarte important ca să fiți și prieteni cu parteneri, nu doar să dansați împreună”.

IONELA URSU, dansatoare: Până acum am avut patru parteneri, Lucian este cel mai bun dintre toți. Foarte calm, cu el găsesc limbaj comun. Un băiat de aur. Într—atât de mult de ne antrenăm, noi ne cunoaștem fiecare tema. Noi la un moment dat putem spune: Sorry eu am greșit.

Fiecare coregrafie este repetată ori de câte ori e necesar, astfel încât la competiții mișcările să fie executate perfect.

„În timpul competițiilor, mintea mea lucrează la cea mai mare viteză. Pot să mă gândesc la 100 de lucruri în același timp, dar, scopul unui dansator este ca în timpul dansului ca să nu te gândești la nimic”.

Se antrenează de cinci ori pe săptămână și depune mult efort în tot ceea ce face.

Tânărul este vicecampion european și finalist al Campionatului Mondial de zece dansuri. Aceste performanțe, însă, nu se obțin fără sacrificii.

„În primul rând, majoritatea dansatorilor au probleme cu picioarele, deoarece, atât în standard, cât și în latino este necesar să folosim toți mușchii picioarelor”. DANIIL PORCESCU-GUZUN, antrenor de dans: Nu tare mult contează talentul. Mai mult contează sârguința și cât timp petreci în sală făcând un lucru. Poate fi: box, dansuri, nu contează. Sunt dansuri de performanță și Lucian în acest plan demonstrează că lucrează mult și e bravo.

ÎN PAȘI DE DANS, CU OCHII LEGAȚI

ALEXANDRU LEAHU, jurnalist TVR Moldova: Ne-am convins cât de bun este Lucian la dans. În continuare o să ne demonstreze o parte din coregrafie cu ochii deschiși și după o să-i legăm ochii, iar un specialist ne va spune ce a făcut greșit.

„Cum a fost Lucian? Mai greu decât am crezut. Amețeam foarte tare. Am încercat să mă focusez pe ceea ce simt. Decât pe ceea ce văd. Cum a fost Lucian în a doua parte față de prima? Mai complicat, nu mi-a dat nici o informație, nu am înțeles nimic. Dar un exercițiu interesat”.

OLGA IVANOVA, antrenoare de dans: Eu cred că s-a gândit simțind o parteneră, nu s-a gândit la pașii pe care îi face. Eu cred, cu ochii închiși s-a descurcat mai bine decât cu ochii deschiși.

Lucian este sigur că reușitele sale sunt, în cea mai mare parte, rezultatul tenacități lui și doar, în mică măsură, se datorează talentului.

„Scopul meu este să devin campion mondial, indiferent olimpic sau nu. Probabil, în viitor va fi un sport olimpic. Aș dori să fiu și un antrenor în viitor, să-mi. Arăt capacitățile prin elevii mei”.

Reporter: Alexandru Leahu Imagine: Dorin Spătaru