Guvernul a prelungit, miercuri, starea de alertă în sectorul energetic și starea de alertă hidrologică, instituite la 28 iulie, pentru o perioadă de 30 de zile. Autoritățile spun că măsurile sunt necesare în contextul dificultăților de pe piața regională a carburanților și al scăderii resurselor de apă din bazinul Nistrului.
Starea de alertă în sectorul energetic a fost instituită pe fondul perturbărilor de pe piața regională a carburanților. Creșterea prețurilor internaționale la petrol și motorină, conflictul din Orientul Mijlociu, întreruperea temporară a livrărilor de țiței kazah prin terminalul Novorossiisk, dar și nivelul scăzut al Dunării au afectat lanțurile de aprovizionare.
Situația stocurilor de motorină s-a înrăutățit în ultimele luni. Pentru a evita un deficit, autoritățile au prevăzut măsuri pentru fluidizarea importurilor, prioritizarea vămuirii și crearea unor coridoare verzi la frontieră. Totodată, vor fi luate măsuri pentru prevenirea achizițiilor speculative și menținerea aprovizionării stațiilor PECO.
Exporturile de carburanți din Portul Giurgiulești vor fi permise doar dacă pe piața internă sunt asigurate stocuri minime de 7.500 de tone de motorină și 2.500 de tone de benzină.
Totodată, Cabinetul de miniștri a prelungit starea de alertă în domeniul hidrologic. Potrivit proiectului de hotărâre, situația hidrologică rămâne nefavorabilă din cauza lipsei precipitațiilor, temperaturilor ridicate și evaporării intense. Debitele Nistrului, Prutului și ale mai multor râuri mici sunt în continuare scăzute, iar nivelul principalelor lacuri de acumulare este sub valorile normale.
Cele mai mari probleme sunt înregistrate în bazinul Nistrului. Potrivit datelor din 18 august, nivelul apei în lacul de acumulare Nistrean era de 112,40 metri, cu 8,60 metri sub nivelul normal de retenție de 121 de metri. Cu o zi înainte, aportul în lac era de doar 15 metri cubi pe secundă, în timp ce deversarea era de 75 de metri cubi pe secundă.
Și pe râul Prut situația este dificilă. La 17 august, debitul era de 13,8 metri cubi pe secundă la Șirăuți, 34,5 metri cubi pe secundă la Ungheni și 28,7 metri cubi pe secundă la Oancea.
Autoritățile atrag atenția și asupra râurilor mici. Pe Vilia, Draghiște, Cubolta, Ciulucul Mic și Botna se menține Codul Roșu, iar în unele sectoare există un risc considerabil de secare.
Situația pune presiune și pe sistemele de alimentare cu apă. La Stația de pompare Coșernița, care asigură captarea apei pentru municipiul Chișinău și localitățile suburbane, nivelul apei era, la 17 august, de 8,34 metri – cu doar patru centimetri peste nivelul minim de exploatare.
În același timp, autoritățile spun că până la 17 august nu au fost raportate întreruperi ale sistemelor monitorizate de alimentare cu apă.
Pe durata stării de alertă, Ministerul Mediului va coordona răspunsul la criza hidrologică, iar Comisia Națională de Management al Crizelor va asigura coordonarea strategică. Autoritățile vor monitoriza zilnic nivelurile și debitele râurilor, funcționarea stațiilor de captare și calitatea apei.
În cazul agravării situației, pot fi introduse măsuri de reducere temporară a consumului de apă, în special pentru utilizările care nu sunt esențiale. Prioritate va avea alimentarea populației cu apă potabilă, spitalele, instituțiile sociale și alte servicii publice esențiale.
Autoritățile locale și operatorii de apă trebuie să pregătească și surse alternative de aprovizionare, inclusiv sonde, cisterne și rezervoare mobile. Totodată, vor fi inventariate captările de apă și vor fi actualizate planurile pentru asigurarea continuității serviciului. Dacă situația se agravează, ar putea fi necesare și alocări suplimentare din fondul de rezervă al Guvernului pentru măsuri de aprovizionare alternativă cu apă.
