CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: Domnule Hurezeanu, vizita dvs la Chișinău este marcată un război la graniță, un război hibrid în interiorul RM și de o criză energetică care se adâncește tot mai mult în stânga Nistrului, dar și de anunțul Comisiei Europene de a arunca din nou un colac de salvare pentru  R. Moldova și de a oferi 30 de milioane de euro pentru lumină, căldură și siguranță. Cum vedeți situația Republicii Moldova în actualul context geopolitic și ce soluții întrevedeți pentru ceea ce se întâmplă în regiunea transnistreană?



EMIL HUREZEANU ministru de Externe al României: Dimensiunile întrebării dvs. sunt cercuri concentrice: vorbiţi de războiul hibrid, e vorba, în primul rând, de războiul de agresiune al Federaţiei Ruse împotriva Ucrainei şi de aici survin şi toate celelalte efecte. E asemeni acțiunii de a arunca o piatră în apă. Cauza este una, principală, de altfel. Restul sunt toate urmări. Există şi un război hibrid care acţionează încă dinaintea războiului împotriva Ucrainei, un război de destabilizare, influenţare, de manipulare care funcţionează practic neîntrerupt dar care îşi intensifică acţiunile, îndeosebi în perioade sensibile cum sunt cele electorale, pre-electorale, nu numai din Republica Moldova şi România dar şi din alte ţări: Germania, Franţa etc. Criza energetică din Republica Moldova este rezultatul acestui complex de ameninţări şi acţiuni ostile. 

 Cât de sensibilă este această temă, a crizei energetice din Moldova pentru europeni, pentru miniştrii de externe ai statelor membre şi, într-un context mai larg, se observă de fiecare dată că Republica Moldova este cel mai sârguincios aspirant la integrarea în Uniunea Europeană, a făcut în ultimii ani, într-o guvernare omogenă, eforturi mari în direcţia reformelor necesare. Preşedinţia poloneză este gată să salute finalizarea până la sfârşitul acestui semestru acele două clustere şi apoi până la sfârşitul anului să fie avute în vedere pentru aşa-zisul screening şi toate celelalte. Marta Kos, comisarul european pentru extinderea UE, care va veni în Repulica Moldova în următoare zile mi-a spus că speră: "până la sfârşitul mandatului ei de 5 ani, abia început, ca Moldova să fie printre primele ţări aspirante la integrarea în Uniunea Europeană care să încheie 100 de capitole de negociere.

ALLA BOŢAN jurnalist Radio Chişinău:  România a fost un mare susţinător al Republicii Moldova mai ales în perioadele de criză. Cum colaborează România cu autoritățile moldovenești în gestionarea actualei crizei energetice, în special în ceea ce privește aprovizionarea cu energie electrică și gaze naturale? Cum se poate desprinde Republica Moldova de această dependenţă rusească?



EMIL HUREZEANU ministru de Externe al României Pentru noi cauzele pro-europene de modernizare în interiorul sistemului politic din Republica Moldova, e vorba de reformele necesare şi mai ales acum în contextul crizei energetice sunt subiecte de prim-interes în agenda politicii externe. Republica Moldova, cu toate probeleme ei, actualizate acum în mod nefericit de această criză, sunt temele şi obiectivele asumate de politica externă.

CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: Cât de mare este pericolul ca această criză energetică să se transforme într-o criză de securitate?


EMIL HUREZEANU ministru de Externe al României: Orice criză energetică în această regiune este şi o criză de securite, mai ales în situaţia în a doua parte a anului acesta alegeri parlamentare. În situaţia în care cetăţenii Republicii Moldova sunt confruntaţi din mai multe direcţii, provocări, ameninţări, după mulţi ani de încercări, de frustrări. Împărtăşim cu toţii evoluţii nesigure care, spunea cineva, deşi nu cred că asta va fi situaţia în Republica Moldova, un fost general istraelian: "se vede întunericul de la capătul tunelului". De obicei credem că se vede lumina de la căpatul tunelului, indiferent cât de palid şi fragil pâlpâie ea. Nu cred că trebuie să pornim de la varianta sumbră dar trebuie să avem în vedere toate pericolele cu care suntem confruntaţi, atâta vreme cât există acest război în Ucraina, cât există încercări de destabilizare şi manipulare hibridă în regiune. În situaţia schimbării administraţiei americane de la Washington şi în situaţia în care îşi pun semne de întrebare societăţile occidentale, frecvent vom traversa perioade electorale în Germania, Franţa, România, dar şi în alte părţi, aceste semn de întrebare sunt îngrijorante, nu mai avem viteza de croazieră, relativ liniştită în marea fără furtună a democraţiei, a prosperităţii, a securităţii, a siguranţei. Nicăieri în Europa.


ALLA BOŢAN jurnalist Radio Chişinău:  Republica Moldova şi-a propus un obiectiv ambiţios ca până în 2030 să devină membru al UE cu drepturi depline. În acest parcurs al integrării europene care sunt condiţiile şi reformele esenţiale pentru ca acest proces să decurgă  într-un mod susţinut şi eficient. Cum poate contribui România acestui proces în continuare?  



EMIL HUREZEANU ministru de Externe al României: Să încep cu sfârşitul întrebării dvs.: suntem gata să sprijinim, să asistăm, să consolidăm, să asistăm cu toate mijloacele care ne stau la dispoziţie cursul pro-european al Republicii Moldova. Sigur că e vorba de un cumul de testări, reforme necesare şi mai este vorba despre felul în care UE, în condiţii suficient de provocatoare din interiorul ţărilor fondatoare dar şi la nivelul Alianţei, în cartierele generale, îşi vor structura şi restructura priorităţile. Aici este vorba despre extinderea UE care face parte integrantă din consolidarea Uniunii Europene, vorbim de ţările din Balcanii de Vest, de Ucraina şi Republica Moldova. Ideea nu este de a le pune într-o competiţie sau de a spune "ori-ori" ci "şi-şi". Moldova până acum este considerată fruntaşă a acestei clase, fiind un elev sârguincios. Am constatat cu satisfacţie că şi România, prin felul în care şi-a exprimat solidaritatea cu Republica Moldova,observăm că este considerată drept un exemplu de solidaritate aplicată în interiorul Uniunii Europene, în situaţii grele, să recunosc. Evaluăm problemele, încercăm soluţii, ştiu cât de complicat e pentru că e un cumul de situaţii neprevăzute sau situaţii suprapuse, situaţii care îşi găsesc greu soluţiile şi care au la un moment dat o proiecţie politică, rezultate în alegeri. Important e să există un dialog al guvernaţilor care doresc să facă reforme, care au trecut testul unei bune credinţe până acum, e vorba în care aceleaşi autorităţi şi instituţii pro-europene reuşesc să convingă alegătorii şi cetăţenii. 

CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA: Presa internațională scrie ca Cehia propune statelor membre ale UE o nouă strategie de integrare mai rapidă a R. Moldova și Ucrainei la blocul comunitar. Ea ar include și consolidarea securității energetice a celor două țări. Până în prezent, opt state membre ale Uniunii Europene și-au anunțat susținerea, inclusiv România. Ați putea să ne oferiți detalii?

EMIL HUREZEANU ministru de Externe al României: A fost în şedinţa Consiliului de Afaceri Politice la Bruxelles, luni, când ministrul de externe al Lituaniei a citit, în numele ţărilor Baltice şi ţărilor Nordice, o declaraţie de solidaritate şi de sprijin pentru Republica Moldova. 

În realitate, în momentul acela, a avut un impact emoţionant evident printre cei 27 de miniştri de externe ai ţărilor membre ale UE. A fost urmat imediat de declaraţia Martei Kos care anunţa acest ajutor, ceea ce am trăit a fost foarte convingător pentru mine. Dincolo de acest lucru, am avut mai multe convorbiri telefonice la începutul acestui mandat cu miniștri de externe ai Poloniei, Ţărilor Baltice, Franţei, Germaniei, Spaniei, Italiei, cu unii dintre ei am avut întâlniri separate la Bruxelles. Pe prima pagină a partiturii noastre în aceste discuţii, Republica Moldova ocupă un loc important şi interlocutorii se angajează imediat, răspunzând cerinţelor noastre, mai ales în contextul crizei energetice, se creează reacţii rapide, urgente şi obligatorii. Aşadar, dacă există un grup de state care au iniţiative sunt mai deschise, mai generoase, dacă statele membre ale UE, între care şi România, sunt gata să ajute în termeni de solidaritate necondiţionată aceste procese dificile din Uniunea Europeană, începând cu cel al crizei energetice. Putem spunem că există motivare, la nivelul Uniunii Europene, la nivelul României, care este probabil cel mai vechi, sigur aliat al Moldovei pe acest drum şi că 2030 poate fi o bornă pe care merită să o avem, să o păstrăm pe radar iar solidărităţii şi încrederii europenilor trebuie să răspundă şi cetăţenii Republicii Moldova. 

ALLA BOŢAN jurnalist Radio Chişinău:  Rusia duce un război hibrid împotriva Republicii Moldova și a altor state. În perspectiva alegerilor parlamentare care vor avea loc în toamnă dar şi din experienţa României la ultimele alegeri, ce acţiuni ar trebui întreprinse de autorităţile de la Chişinău, Bucureşti şi de la Bruxelles pentru a ne proteja democraţia?

EMIL HUREZEANU ministru de Externe al României
Am văzut că autorităţile de la Chişinău au avut acest complex de măsuri, au atras atenţia încă de la începutul alegerilor prezidenţiale asupra pericolelor. Există şi situaţia din România, complet neaştepată, în alte părţi e previzibilă, e pregătită. Sunt oficii, instituţii cu mai multă şi mai vechi experinţe în acest domeniu, acest teren al nisipurilor foarte mişcătoare care sunt ameninţările hibride. Există două categorii de măsuri: măsura de evitare a unor rezultate deja consumate. 

Limbajele comunicării şi cele mai nevinovate au alte dimensiuni mai simple, mai directe. Este un filosof austriac al secolului XX-lea, Ludwig Frankenstein, spunea că limbajul nu doar că ţine loc realităţii dar şi determină noi realităţi. Suntem în situaţia aceasta. 

CARINA MULLER jurnalist TVR MOLDOVA:  Care sunt prioritățile României pentru sprijinirea Republicii Moldova în 2025 și ce proiecte noi ar putea fi implementate?


EMIL HUREZEANU ministru de Externe al României: Sigur, toate nevoile Moldovei sau toate dorinţele legitime de reforme în domeniul justiţiei, în domeniul primelor negocieri şi rezolvării deschiderii clusterilor despre care am vorbit în timpul preşedinţiei poloneze a Consiliului European, sunt priorităţile Moldovei şi facem tot posibilul ca să devină priorităţile noastre şi ale Uniunii Europene. Încercăm să fim un intermediar de bună credinţă, loial şi solidar cu Republica Moldova, aşa cum a fost de la început.