Tiraspolul a primit mai multe scrisori din partea Chişinăului, dar nu a răspuns la condiţiile cerute în schimbul ajutorului financiar. Astăzi, așa-numitul soviet suprem din regiunea separatistă a prelungit starea de urgență în economie până pe 10 martie. Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că reintegrarea regiunii separatiste ar costa autoritățile de la Chișinău aproape jumătate de miliard de euro pe an.
Preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, susţine că Tiraspolul nu a oferit un răspuns pentru autoritățile de la Chişinău și cel mai probabil se consultă cu cei de la Moscova. Pe fundalul crizei energetice, așa-zisul soviet suprem de la Tiraspol a abrogat o lege din 2018 care permitea activitatea fermelor de criptomonede, mari consumatoare de energie. Totuşi, nu există siguranţă că acestea isi vor sista activitatea. Reprezentanții Biroului politici de reintegrare de la Chișinău precizează că decizia de a anula această lege este o inițiativă a autorităților separatiste.
MARIANA SARI purtător de cuvânt al Biroului de Reintegrare: Prin canalul de comunicare al reprezentanţilor politici, Tiraspolul a fost avertizat că asistenţa umanitară pentru depăşirea crize energetice pe ambele maluri ale Nistrului oferită de UE acoperă doar categoriile de consumatori protejaţi. Şcoli, grădiniţi, spitale şi centre sociale. ŞI nicidecum companiile mari, cu atât mai mult nu industria criptomonedelor. S-a transmis mesajul expres că nerespectarea condiţiilor stabilite prin dispoziţia CSE vor atrage survenirea formelor de răspundere juridică corespunzătoare.
PLAN DE REINTEGRARE A REGIUNII SEPARATISTE
Astăzi, preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că există un plan de reintegrare a regiunii separatise transnistrene, însă nu poate oferi detalii din motive de securitate.
IGOR GROSU preşedintele Parlamentului: Există un plan, dar plăcerea aceasta costă foarte, foarte mult. Este de ordinul a jumătate de miliard de euro pe an. Până la sfârşitul acestei sesiune ar putea fi aprobat acest plan? Bine noi o să îl aprobăm şi o să-l discutăm public atunci când vom considera că este momentul. Evident că sunt diferite scenarii, sunt analizate şi costurile de reintegrare şi politice şi economice şi sociale. Iată vedeţi criza aceasta ce a developat, dimenisunea economică şi ceea ce ţine de faptul că tarifele nu sunt ajustate.
LILIAN CARP președinte, Comisia securitate națională, apărare și ordine publică, PAS: Planul de Reintegrare începe în primul rând cu acel ajutor pe care UE îl acordă în stânga Nistrului. Trebuie să se înţeleagă că integrarea Republicii Moldova poate avea loc atunci când armata a 14 sau aşa numiţii pacificatori trebuie să plece de pe teritoriul nostru. Obiectivul este în termen de câţiva ani de zile, dar aţi văzut şi declaraţiile oficialilor europeni că problema transnistreană nu este un obstacol înprocesul de integrare.
CORNELIU FURCULIŢĂ membru, Comisia juridică, numiri şi imunităţi, BCS: Să nu uităm că o foarte lungă perioadă practic aceste contacte au lipsit, deci am avut o perioadă când nu s-a avansat deloc. Dar amajuns la situaţia în care am văzut că se avansează, este o necesitate, este o oportunitate şi consider că este un lucru bun care se va întâmpla pentru Republica Moldova şi va fi regretabil dacă nu se va utiliza această posibilitatea cum de a reintegra malurile.
Experţii susţin că este necesar un plan de Reintegrare, însă acesta ar trebui făcut în interesul cetăţenilor. Iar partenerii externi vor sprijin Republica Moldova. Cât despre retragerea trupelor ruse de pe teritoriul Republicii Moldova, acest lucru depinde de cum vor evolua lucrurile pe frontul din Ucraina.
GEORGE BĂLAN fost vicepremier pentru Reintegrare: Sigur este nevoie de un plan şi nu doar un plan tehnic care să se referă doar la costruile nemijlocite ale unei reintegrări, dar şi de o viziune clară şi politică a autorităţilor moldoveneşti cum ar vede acest proces de reintegrare derulat. Este necesar crearea unui fond pentru Reintegrare ca acest proces să nu fie pus doar pe umerii contribuabililor moldoveni. Trei ar trebui analiza atent şi aspectul politic şi de demilitarizare. Desigur fără o demilitarizare şi democratizare în regiune va fi greu de desfăşurat procesul de reintegrare.
EUGEN MURAVSCHI expert în securitate: Noi ar trebui să încercăm să legăm retragerea trupelor ruse ca una din condiţiile de încheiere a conflictului din Ucraina. Acest lucru este benefic atât pentru noi cât şi pentru Ucraina. Desigur că lor nu le convine să aibă în coastă o armată rusească. Şi eu cred că dacă diplomaţia noastră va lucra bine şi Federaţia Rusă va fi totuşi nevoită să îşi încheie invazia în Ucraina, în termeni vâfavorabili Ucrainei, atunci eu cred că am putea obţine şi retragerea trupelor ruse.
Autorităţile de la Chişinău au declarat în repetate rânduri că reintegrarea Republicii Moldova va fi realizată exclusiv prin dialog diplomatic. De la 1 ianuarie, regiunea separatistă se află într-o criză umanitară după ce concernul rus Gazprom a oprit livrările de gaz. Uniunea Europeană oferă acum un pachet de sprijin de 60 milioane de Euro pentru depăşirea crizei energetice din regiune. Ajutorul este, însă, condiționată. Tiraspolul trebuie, printre altele, să asigure respectarea drepturilor și libertăților fundamentale ale omului şi să actualizeze treptat tarifele la energie până la prețurile din piață.
