OLEG SEREBRIAN vicepremier pentru Reintegrare: „Un an în care dialogul a fost foarte puţin. Am avut foarte puţine şedinţe ale grupurilor de lucru, doar opt, şi două reuniuni 1+1, fără mari rezultate. Dialogul a fost, mai degrabă în scris. Dar am reuşit, totuşi să nu degradeze situaţia a cetăţenilor, şcolile să funcţioneze, fermierii, chiar dacă au fost unele incidente."

ALEXANDRU FLENCHEA fost preşedinte Comisia Unificată de Control: „Zero dinamică politică, nu şi zero dinamică în relaţia dintre Chişinău şi Tiraspol. Noi, în continuare, suntem într-o zonă regională de turbulenţă. Orice discuţii despre format de negocieri, fie 5+2 sau alt format sunt nu doar inutile, în actuala situaţie şi dinamică, ci şi nocive, pentru că am discuta despre discuţii. Trebuie să discutăm despre soluţii şi să acţiomăm pentru a reîntregi ţara."

Acesta este tabloul general al anului 2023 privind reintegrarea Republicii Moldova. Absenţa tensiunilor directe între Chişinău şi Tiraspol şi situaţia liniştită, în condiţiile securităţii regionale şubrede, reprezintă totusi un rezultat bun, sustin autorităţile. Chiar şi aşa, în 2023, separatiştii au excelat în violarea constantă a drepturilor omului, prin tortură, detenţie ilegală, condiţii de detenţie derizorii, umilinţe.

PAVEL CAZACU avocat Promo – LEX: „În comparaţie cu anii precedenţi, în viziunea noastră, noi credem că se observă o anumită degradare la drepturile omului în regiunea transnistreană. Am atestat şi cazuri de tortură care a fost provocată de militarii ruşi din misiunea de pacificare. Noutatea acestui an a fost că procuratura a început să pornească cauze penale pentru fapte de tortură, ceea ce anterior se întâmpla rar. Ar trebui să se lucreze foarte mult la capitolul impunitate pentru că, din perspectiva noastră, nimeni nu este responsabilizat sau sancţionat pentru abuzurile comise în stânga Nistrului, indiferent de natura abuzurilor, fie că este vorba de tortură sau privaţiune de libertate."

În iulie 2023, președintele Partidului Comuniștilor din regiunea transnistreană, opozantul Oleg Horjan, a fost ucis, în locuința sa. În 6 luni, nu a fost reţinut niciun suspect, semn că situaţia se poate repeta cu alţi lideri ai opoziţiei de la Tiraspol sau chiar cetăţeni de rând ai Republicii Moldova. De ani buni, regimul separatist practică încarcerarea oamenilor nevinovaţi, ce se opun politicii totalitare din regiune. Unul dintre exemple este și cel al lui Victor Pleşcanov, condamnat la trei ani şi două luni de închisoare pentru arborarea drapelului ucrainean. Acum, acesta suferă de o boală oncologică iar autorităţile cer eliberarea sa imediată, pentru a putea fi salvat.

OLEG SEREBRIAN vicepremier pentru Reintegrare: „Este un subiect sensibil. Nu putem fi mulţumiţi. Aşteptăm la mai mult de la partenerii noştri internaţionali, o implicare mai sesizabilă. Cazul Pleşcanov este ceea ce ne îngrijorează cel mai mult, în momentul de faţă. Asta nu înseamnă că toţi ceilalţi nu sunt în vizorul nostru şi încercăm să uşurăm situaţia lor când este posibil, să oferim servicii medicale, să îndreptăm observatorii internaţionali spre ei."

În închisorile din regiunea transnistreană sunt aproape 3 mii de deţinuţi. Rata de încarcerare este cea mai mare din Europa, mai mare chiar decât în Federaţia Rusă sau Turcia, state cu probleme serioase la capitolul respectarea drepturilor omului.

PAVEL CAZACU expert în drepturile omului, Asociația Promo-LEX: „Situaţia clar că s-a înrăutăţit şi este clar că este nevoie de o viziune de o abordare nouă, poate, pentru regiunea transnistreană, inclusiv cu eliminarea acestui fenomen de impunitate. Mecanismele locale de represiune au devenit şi mai funcţionale decât erau anterior. La 1 ianuarie 2023, sunt încarcerate 1806 persoane, dar ţinând cont că nu sunt luate în calcul persoanele în detenţie din cadrul izolatoarelor miliţiei locale, ne dăm seama că numărul de persoane este mult mai mare."

Dacă drepturile omului sunt afectate, relaţiile comerciale dintre cele două regiuni au luat amploare în ultimii trei ani. O analiză a expertului economic Veaceslav Ioniţă arată că zona de pe malul drept este principala sursă economică a regiunii transnistrene. Pentru prima data, vânzările regiunii separatiste spre Chisinau depăşesc jumătate din totalul vânzărilor, iar asta poate contribui la integrarea de facto a regiunii în Republica Moldova.

Conform analizei expertilor economici, în ultimii doi ani, exporturile regiunii transnistrene către diferite ţări s-au redus cu 25 la sută. Doar 15 la sută dintre vânzările regiunii transnistrene sunt în Ucraina iar cele in Federaţia Rusă sunt acum de mai putin de opt la sută.

EXPORTURILE DIN REGIUNEA TRANSNISTREANĂ, ÎN MILIOANE USD Milioane dolari An 938,7 2021 738,3 2022 701,4 2023

VEACESLAV IONIŢĂ expert economic: „Ei au aşa, energia electrică care ne-o vând nouă şi cine ştie cât mai cumpărăm, metalul care se vinde în România – şi dacă regiunea din stânga Nistrului depinde de România în proporţie de 100% la capitolul metal, atunci România importă din regiunea transnistreană cam 3% din metalul de care au nevoie”.

Experţii spun că anul 2024 ar putea fi unul de cotitură în procesul de reglementare transnistreană, când ar putea apărea noi oportunităţi.

ALEXANDRU FLENCHEA fost preşedinte Comisia Unificată de Control: „Anul 2024 vom intra în perioada oportunităţilor dar totodată poate fi şi anul când fereastra de oportunităţi se poate închide. În condiţiile în care toţi vrem ca războiul să se termine în ucraina. Se va termina câtn vor fi înţelegeri între jucătorii globali despre soarta acestei zone a Europei. Dacă până atunci nu reuşim să avansăm acest proces, riscăm să intrăm din nou, aşa cum am avut trei decenii, în conflict îngheţat."

Până atunci, exponenţii regimului SEPARATIST reacţionează sfidător, încercând doar să-şi arate muşchii. Se laudă cum curăţă zăpada cu tancurile ruseşti.