Pentru anul 2023 Republica Moldova și-a propus să diversifice sursele din care poate primi atât gaze, cât și energie electrică și în acest sens, reprezentanții Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale discută cu potențialii parteneri, atât din România, cât și din țări îndepărtate cum ar fi Bulgaria, susține Secretarul de Stat, Constantin Borosan, în timpul emisiunii "Punctul pe AZi" de la TVR Moldova.
"A fost deja și anunțat și a fost Consultarea publică a priorităților Ministerului Infrastructurii și Dezvoltării Regionale pentru anul curent pe domeniul energiei, prioritatea zero este deja să ne pregătim pentru iarna viitoare și în acest context viceprim-ministrul Andrei Spînu a condus delegația oficială la București. Am avut întrevederi foarte productive cu Ministerul Energiei, cu companiile energetice din România, în domeniul gazelor naturale și producătorii de stat mari de energie electrică și mizăm foarte mult să putem extinde cooperarea de succes care a fost începută în octombrie 2022. Mizăm foarte mult că putem să diversificăm, inclusiv cu producția de energie electrică din România consumul în țara noastră. Pe lângă aceasta, comunicăm și cu parteneri din țări mai îndepărtate, din regiune. Dorim să accesăm piața din Bulgaria, întreprindem pași în această direcție", spune secretarul de Stat, Constantin Borosan, în platoul emisiunii "Punctul pe AZi de la TVR Moldova.
"Țara noastră face parte la așa-numita Platformă comună de achiziție a gazelor naturale anunțată de către Uniunea Europeană. Țările sunt grupate în cinci regiuni, noi facem parte din două dintre acestea, Europa de Sud-Est și Europa de Centrală de Est, unde unul din subiecte vizează agregarea cererii pe tipuri de consumuri și calendaristic în timp, precum și crearea consorților. Asocierea furnizorilor între ei oferă această posibilitate de a crește cererea de cumpărare. Și în cadrul vizitei la București am exprimat această disponibilitate, ne-am arătat interesul de a crea un consorțiu dintre țara noastră, în cazul dat Energocom și o companie din România și mizăm foarte mult ca în perioada următoare vom putea să formalizăm această relație", adaugă Constantin Borosan.
Totodată, expertul în energetică, Victor Parlicov, a reiterat întrebarea reglementării diferendului transnistrean. "Atât timp cât Gazprom acceptă și continuă să livreze gaz, de facto gratuit în stânga Nistrului, e o problemă pentru noi. Procurând energie electrică, noi, într-un fel, prelungim această agonie a iluziei unei statalități în stânga Nistrului. Întrebarea mea principală e vizavi de Chișinău. Ceea ce observ la moment e un fel de lipsă de ofertă pentru cetățenii din stânga Nistrului cu privire la reintegrare, ori situația la ziua de astăzi este una favorabilă pe această dimensiune și asta ar schimba radical situația atât din punct de vedere al controlului infrastructurii critice pentru sectorul energetic, inclusiv nodurile de transport de energie electrică care se află pe teritoriul Centralei Termoelectrică moldovenești, inclusiv soarta Centralei Termoelectrice moldovenești, privatizarea căreia, de jure nu a fost recunoscută, deși, de facto, este acceptată așa cum este. Ar fi bine să înțelegem care sunt elementele principale ale acestui proces, pașii pe care trebuie să îi întreprindem, resursele necesare pentru a parcurge acest drum, respectiv să identificăm toate aceste elemente pentru a aduce o ofertă cetățenilor noștri din stânga Nistrului. Acum este un moment foarte prielnic datorită rezistenței Ucrainei. Dacă nu reușim să o facem în fereastra de oportunități istorică pe care o avem acum, mă tem că situația ar putea să se destabilizeze, fiindcă nici cei din Ucraina, nici cei din Kiev nu vor putea la infinit să tolereze existența unei enclave nepredictibile și deloc neprietenoase în spatele lor. Cred că este timpul să discutăm cu cei din Kiev, București, Bruxelles, Washington."
Ediţia emisiunii "Punctul pe AZi” de la TVR Moldova poate fi urmărită mai jos.