Oprirea celor două reactoare ale Centralei Nucleare Cernavodă reduce cu circa 1.400 de megawați producția de energie a României și poate scumpi energia electrică pe piața regională, inclusiv pentru Republica Moldova. Autoritățile de la Chișinău susțin însă că alimentarea consumatorilor nu este afectată pe moment, iar impactul asupra costurilor de achiziție va depinde de evoluția prețurilor și de durata indisponibilității centralei.
Cei 1.400 de megawați echivalează după estimările Ministerului Energiei cu aproximativ 19–20% din consumul de putere înregistrat în România în perioadele de vârf. Indisponibilitatea simultană a celor două unități de la Cernavodă poate determina creșterea necesarului de energie electrică din alte surse, inclusiv din import, și poate exercita presiuni de creștere asupra prețurilor de tranzacționare pe piața pentru ziua următoare din România.
Responsabilii de energie subliniază că Republica Moldova procură aproximativ 10–15% din energia electrică necesară de pe piața administrată de OPCOM. Prin urmare, impactul direct asupra costului mediu de achiziție al energiei electrice pentru Republica Moldova este estimat ca fiind limitat, precizează sursa citată, dar acesta va depinde de durata indisponibilității capacităților regionale, de nivelul consumului și de evoluția prețurilor în orele respective.
Potrivit prognozelor meteorologice, continuă Ministerul Energiei, creșterea temperaturii aerului până la valori de aproximativ 35–38 de grade Celsius poate nduce la majorarea consumului intern de energie electrică cu circa 15–20%, în principal ca urmare a utilizării intensive a aparatelor și sistemelor de climatizare.
Autoritățile încurajează consumatorii ca, în intervalele cu consum maxim, în special între orele 18:00 și 23:00, să utilizeze responsabil energia electrică și, acolo unde este posibil, să amâne folosirea aparatelor electrocasnice cu un consum ridicat pentru perioadele cu sarcină mai redusă.
România se confruntă cu un test fără precedent pentru sistemul energetic
Potrivit TVR INFO, România se confruntă cu un test fără precedent pentru sistemul energetic. Pentru prima dată, ambele reactoare ale centralei nucleare de la Cernavodă sunt oprite simultan din cauza nivelului extrem de scăzut al Dunării.
În timpul zilei, România beneficiază de o producție importantă de energie solară. Miercuri, panourile fotovoltaice au furnizat, în anumite intervale, aproximativ 2.700 MW, iar România a putut chiar să exporte energie. Situația se schimbă însă după apusul soarelui, când producția fotovoltaică dispare, iar consumul populației crește. Este momentul în care oamenii ajung acasă și folosesc simultan aparatele de aer condiționat, cuptoarele electrice, mașinile de spălat și alte echipamente electrocasnice.
Miercuri seară, la un consum de aproximativ 7.000 MW, România importa aproape 1.700 MW de energie electrică. Debitul redus al Dunării nu afectează doar centrala nucleară de la Cernavodă, ci și producția hidrocentralelor, inclusiv cea de la Porțile de Fier. România pierde astfel simultan o parte importantă din producția nucleară și hidro, într-o perioadă cu un consum ridicat de energie.
Specialiștii arată că nu este vorba despre o lipsă de energie pe termen lung, ci despre efectele secetei severe și despre dificultatea de a acoperi consumul din orele de seară. România dispune de o producție importantă de energie în timpul zilei, dar provocarea apare după apus, când producția solară scade brusc, iar cererea ajunge la nivelul maxim.
