Europa pierde teren. În ciuda excelenţei academice şi a ecosistemelor de start-up-uri vibrante, continentul nu transformă inovaţia în putere economică globală. Industria tehnologică europeană scade în faţa SUA şi Chinei, investiţiile în sectoare strategice se diminuează constant, iar IMM-urile şi start-up-urile se lovesc de birocraţie şi de finanţări fragmentate.
Problema nu este lipsa talentului sau a ideilor. Este incapacitatea de a le scala. Start-up-urile rămân locale, inovatoare, dar fără infrastructura şi capitalul necesar pentru a concura global. Frica de risc, priorităţile bugetare dispersate şi legislaţia complicată blochează transformarea ideilor în valoare economică. Europa nu mai poate investi haotic; trebuie să investească inteligent.
Conceptul de „distrugere creativă”, introdus de economistul Joseph Schumpeter în primele decenii ale secolului XX, explică exact această dinamică: economiile prospere se bazează pe schimbare şi inovare, nu pe conservarea status quo-ului. Industriile vechi se reinventează sau dispar, iar resursele se realocă către sectoarele cu adevărat competitive. În 2025, premiul Nobel pentru economie a readus în prim-plan această filozofie, subliniind că inovaţia şi antreprenoriatul nu sunt opţionale, ci esenţiale pentru creşterea economică sustenabilă. Mesajul este clar: fără distrugere creativă, progresul stagnează.
Fondul European pentru Competitivitate oferă un răspuns concret. Prin centralizarea resurselor şi prioritizarea sectoarelor strategice şi a tehnologiilor critice, fondul reduce pierderile cauzate de fragmentarea finanţărilor şi creează mecanisme prin care inovaţia poate fi scalată rapid. Start-up-urile şi IMM-urile au astfel acces la capital şi infrastructură, putând să se extindă şi să concureze la nivel global, fără să fie blocate de birocraţie sau priorităţi dispersate.
România poate transforma această oportunitate în avantaj. Talentul există, iar sectorul tehnologic are potenţial de creştere, dar este nevoie de coerenţă în politici şi finanţare. Alinierea strategiilor naţionale cu Fondul European pentru Competitivitate poate accelera investiţiile în sectoare strategice, consolida ecosistemele de cercetare şi sprijini antreprenoriatul, generând locuri de muncă şi valoare economică reală.
Distrugerea creativă nu este teorie; este realitatea economică a secolului XXI. Industriile care nu se adaptează dispar sau pierd relevanţă, iar resursele se reorientează către sectoarele cu adevărat competitive. Europa trebuie să accepte schimbarea şi să creeze mecanisme, precum fondul, care permit ideilor să devină afaceri globale.
Viitorul competitivităţii europene depinde de eficienţa instituţiilor, de claritatea regulilor şi de capacitatea de a concentra resursele acolo unde ele contează. Investiţiile trebuie să fie inteligente, rapide şi coordonate. Numai prin mecanisme strategice, precum Fondul European pentru Competitivitate, Europa poate transforma talentul şi inovaţia în valoare economică reală şi poate redeveni o putere industrială şi tehnologică de rang mondial.
Dr. Dan Luca este expert în afaceri europene şi comunicare strategică, derulându-şi activitatea în Bruxelles încă din 1997.
Dr. Mihaela Luţaş predă cursul de Politici Economice Europene la Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca şi este membră a Asociaţiei Generale a Economiştilor din România.
