Maia Sandu, în Parlamentul European: „Moldova poate fi un laborator. Dar ținta finală este Europa”

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a ținut pe 9 septembrie un discurs în plenul Parlamentului European în cadrul căruia a vorbit și despre alegerile parlamentare din 28 septembrie. „Rezultatul va hotărî dacă ne consolidăm ca o democrație stabilă pe drumul spre Uniunea Europeană – ca un vecin sigur al Ucrainei și un furnizor de securitate pentru Uniune – sau dacă Rusia ne destabilizează, ne smulge de lângă Europa și ne transformă într-o amenințare la granița de sud-vest a Ucrainei și la frontiera de est a Europei”, a avertizat Maia Sandu. Șefa statului a vorbit și despre metodele folosite de Kremlin pentru a manipula și influența alegerile: finanțări ilegale prin criptomonede, scheme de cumpărare de voturi, deepfake-uri și campanii de dezinformare pe rețelele sociale, atacuri cibernetice asupra instituțiilor statului, proteste plătite și încercări de a dezbina comunitățile. „Moldova poate fi un laborator. Dar ținta finală este Europa,” a declarat Președinta Sandu.

Marina Tauber a fost denunțată la FSB pentru că a furat banii activiștilor „Șor”

Marina Tauber și alți lideri ai blocului „Pobeda” au ajuns în vizorul Serviciului Federal de Securitate din Rusia (FSB) pentru furtul banilor care trebuiau să ajungă la activiștii organizației criminale Șor pentru organizare de destabilizări în Republica Moldova. Potrivit deschide.md, doar în 2023, membrii grupării ar fi deturnat aproximativ 10 milioane de dolari din fondurile alocate de Moscova. Situația nu s-a schimbat nici în 2025. În timp ce Kremlinul și FSB alocă pe zi câte 300 de dolari (circa 5.000 de lei) pentru fiecare protestatar pe zi. În realitate, aceștia primesc doar 700–800 de lei. Reporterii publicației Deschide.md susțin că aproximativ 70% din banii trimiși în ultimii ani din Rusia și Israel pentru finanțarea ilegală a partidelor au dispărut fără urmă. În acest context, condamnatul penal Ilan Șor, la indicația Moscovei, a fost obligat să contracteze mai mulți foști polițiști și angajați ai structurilor de forță din R. Moldova pentru a investiga deturnările de fonduri. Totodată, în fruntea serviciului de securitate internă al blocului „Pobeda/Victorie” a fost numit fostul polițist Vladimir Cioban.

Activista „Șor” din Glodeni, condamnată la peste 5 ani de închisoare, a fugit din Republica Moldova

Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, a pronunțat o sentință de condamnare pe numele Irinei Dvorjanscaia, președinta organizației teritoriale Glodeni a fostului Partid „Șor”. Ea a fost găsită vinovată de complicitate la acceptarea cu bună știință a finanțării formațiunii de un grup criminal organizat în formă prelungită. Pe 29 iunie 2025, Dvorjanscaia a părăsit teritoriul Republicii Moldova prin punctul de trecere Leușeni–Albița, iar prin încheierea din 28 iulie 2025 a fost dispusă anunțarea sa în urmăriere și arestarea femeii. Instanța a aplicat o pedeapsă de cinci ani și jumătate de închisoare cu executare în penitenciar pentru femei, interzicându-i pe o perioadă de cinci ani să ocupe funcții de conducere în partide politice sau să gestioneze activități financiare ori logistice în cadrul acestora.

Perchezițiile de la Comrat: Cine sunt viceprimarii investigați pentru abuz în serviciu?

Viceprimara de Comrat, Irina Zelenskaia, activistă a Partidului „Inima Moldovei”, aflat în arest la domiciliu, are un nou dosar. Funcționara este bănuită de abuz de serviciu în urma influențării procesului decizional în cadrul Consiliului Municipal Comrat pentru atribuirea de terenuri unor persoane interpuse, potrivit Centrului Național Anticorupție, care a relatat marți dimineață investigarea a doi viceprimari de Comrat. Aceștia doi sunt Stepan Cara și Irina Zelenskaia, potrivit surselor TVR Moldova. Primul a fost în vizorul Autorității Naționale de Integritate, iar cea de-a doua în arest la domiciliu pentru corupție electorală. „Ambii viceprimari – Stefan Cara și Irina Zelenskaia – erau beneficiarii acestor scheme”, se menționează într-un comunicat al CNA. „Faptele documentate indică o bănuială rezonabilă de acțiune coordonată în vederea influențării aleșilor locali în interes personal și material”, se mai spune în comunicatul Centrului.

Rolul lui Al. Balan în rețeaua de spioni a KGB-ului belarus: „A oferit informații secrete pe bani”

Șeful Serviciului serviciului de securitate al Cehiei, Ladislav Stici, susține că fostul director adjunct al Serviciului de Informații și Securitate, Alexadru Balan, a transmis informații clasificate KGB-ului din Belarus pe bani din 2024. Potrivit serviciilor de informații cehe, rețeaua de spionaj a fost creată de KGB-ul belarus și opera în mai multe țări europene. „O echipă comună de ofițeri de informații europeni a identificat ofițeri și complici KGB, inclusiv fostul șef adjunct al serviciului de informații moldovean SIS”, se arată în comunicatul BIS. El a fost arestat luni în România, a relatat Agenția UE pentru Cooperare în Justiție Penală Eurojust, care supraveghează operațiunea specială. Autoritățile cehe, maghiare și române au destructurat o rețea de spionaj belarusă într-o operațiune specială, a anunțat luni Serviciul de informații ceh (BIS). Comunicatul agenției arată că un diplomat belarus legat de rețea a fost expulzat din Republica Cehă.

Cehia expulzează un diplomat din Belarus pentru presupus spionaj în cazul investigat şi de România

Republica Cehă expulzează un diplomat din Belarus, acuzat de spionaj, cazul având legătură cu cel în care, în România, este cercetat fostul vicedirector al Serviciului de Informaţii şi Securitate (SIS) din Republica Moldova bănuit că a divulgat informaţii secrete către serviciul KGB din Belarus, potrivit Ministerului Afacerilor Externe de la Praga. Potrivit MAE ceh, diplomatul are la dispoziție 72 de ore pentru a părăsi țara. Serviciul de Informații de Securitate (BIS) al Cehiei a anunțat, de asemenea, că, împreună cu România și Ungaria, a destructurat rețeaua de informații belarusă din Europa. Potrivit BIS, persoana indezirabilă este un „ofițer de informații sub acoperire de diplomat”. „Am declarat persona non grata un diplomat belarus care lucrează pentru serviciile secrete. Nu vom tolera abuzarea acoperirii diplomatice pentru activităţi ale serviciilor secrete”, menționează Ministerul de Externe de la Praga.

Franța și Germania propun noi sancțiuni europene împotriva Rusiei, care să vizeze și compania Lukoil

Franța și Germania propun ca Uniunea Europeană să vizeze Lukoil, o companie petrolieră rusă prezentă în Europa, precum și alți actori din afara UE care ajută Rusia să-și vândă petrolul, în cel de-al 19-lea pachet de sancțiuni europene aflat în pregătire, au declarat surse diplomatice citate de AFP, relatează Agerpres. Vânzările de petrol și gaze sunt principalele surse de finanțare pentru efortul de război al Rusiei în Ucraina, își argumentează Franța și Germania propunerea într-un document de lucru. Prin urmare, susțin cele două țări, este esențial ca sancțiunile împotriva Rusiei să țintească actorii, companiile sau țările terțe care contribuie la comercializarea combustibililor rusești, inclusiv Lukoil, una dintre puținele companii private din acest sector în Rusia și care dispune de o rețea de benzinării în state membre ale UE.