„În loc să ne apropie, sunt adesea folosite de cei care vor să ne dezbine. În timpul campaniilor electorale din ultimii doi ani, am văzut cum conturi false și rețele coordonate au inundat internetul cu informații manipulatoare. Libertatea de exprimare aparține oamenilor, și nu rețelelor de troli și nici armatelor de boți. Companiile mari care administrează platformele de socializare trebuie să fie parte a soluției, și nu a problemei”, a scris Maia Sandu pe pagina sa de Facebook.

Șefa statului a subliniat că a discutat cu partenerii europeni despre consolidarea acestor valori în fața dezinformării, menționând că doar prin unitate și acțiune comună Europa poate apăra adevărul, pacea și democrația.

Președinta Republicii Moldova, Maia Sandu, a participat miercuri, 29 octombrie, la Forumul Păcii de la Paris, la invitația președintelui Franței, Emmanuel Macron.

Forumul Păcii, ajuns la cea de-a 8-a ediție, a fost lansat în 2018 la inițiativa președintelui Emmanuel Macron și reunește anual lideri de țări și experți din întreaga lume pentru a discuta despre soluții la marile provocări globale – de la pace și securitate, la dezvoltare durabilă și guvernare democratică.

Președinta Republicii Moldova a susținut următorul discurs:

Excelențele Voastre,

Domnule Președinte Macron, 

Domnule Președinte Mahama, 

Domnule Prim-ministru Pashinyan, 

Domnule Prim-ministru Edi Rama,

Distinși oaspeți, dragi prieteni,

Este o onoare să vorbesc astăzi aici — la un forum care ne amintește că pacea începe cu adevărul… și că adevărul însuși trebuie apărat.

Înainte ca prima rachetă să lovească vecinul nostru, Ucraina, prima armă a fost minciuna.

Când tancurile au ajuns să treacă granița, terenul fusese deja pregătit: dreptul Ucrainei de a exista fusese luat în derâdere, iar diferența dintre agresor și victimă a fost voit ștearsă.

Moldova nu este străină de războiul informațional al Rusiei. Dar începând cu invazia pe scară largă a Ucrainei, manipularea adevărului a atins un nivel înspăimântător.

Pentru că Moldova a refuzat să fie de partea agresorului, Kremlinul a lansat o campanie furibundă pentru a submina încrederea în statul Republica Moldova — pentru a discredita conducerea, pentru a diviza cetățenii și pentru a-i speria, răspândind ideea că, dacă Moldova va fi alături de Ucraina și de Europa, va sfârși prin a avea soarta Ucrainei.

Această frică — frica de război — a devenit un instrument puternic de manipulare, folosit în repetate rânduri la ultimele trei scrutine. Alte țări, inclusiv Franța, au fost și ele atacate — tocmai pentru că sprijină ferm Ucraina și valorile democratice. Manipularea informațională a Rusiei merge chiar mai departe — caută să erodeze susținerea securității și apărării Europei de către cetățeni. Scopul este să-i convingă pe cetățeni că investiția în protecție este o provocare, că forța înseamnă escaladare.

În timp ce Rusia funcționează cu o economie de război și duce un război hibrid împotriva mai multor țări, ea vrea ca democrațiile europene să fie dezarmate — din punct de vedere politic, economic și mental.

La alegerile parlamentare din luna trecută, Rusia a folosit dezinformarea pentru a submina încrederea în votul liber și corect și pentru ca, ulterior, să pună mâna pe putere în Moldova. Este foarte clar: propaganda rusă nu este o colecție de postări întâmplătoare sau de prezentatori gălăgioși. Este o operațiune strategică — o campanie orchestrată de un regim autoritar pentru a distorsiona democrațiile din străinătate, pentru a eroda încrederea publică și pentru a falsifica alegeri în state democratice. Ea exploatează fiecare diferență — de limbă, etnie, geografie, istorie — transformând diversitatea în diviziune, vecinii în dușmani.

Iar propaganda nu vine de una singură. Face parte dintr-o strategie hibridă mai amplă, care depășește cu mult sfera dezinformării. Este alimentată de bani ilegali și, în cazul Moldovei, a implicat chiar și preoți transformați în influenceri care răspândesc narative pro-Kremlin în biserici și pe TikTok.

Războiul hibrid, pe care regimurile autoritare îl folosesc pentru a submina democrațiile, combină manipularea online cu acțiuni din lumea reală. Nu este doar un război digital; acționează prin intermediul politicii, religiei și societății, punând presiune asupra instituțiilor și crescând neîncrederea. Pentru noi a devenit clar că apărarea suveranității — dreptul nostru de a ne alege viitorul — înseamnă apărarea integrității spațiului informațional — și a celor care îl mențin viu.

Înainte ca partidul pe care l-am fondat să vină la putere, peisajul mediatic din Moldova se sufoca sub controlul oligarhic. Am schimbat acest lucru. Am lucrat pentru a construi un spațiu mediatic în care faptele să conteze — în care jurnaliștii pot lucra fără teamă și în care cetățenii pot avea încredere în informațiile pe care le primesc. Anul trecut, organizația Reporteri fără Frontiere a clasat Moldova pe locul 31 în lume în privința libertății presei — un salt de peste cincizeci de poziții față de acum cinci ani, când am început această transformare. Acest progres nu a fost doar despre libertate, ci a ținut și de forță și de securitatea noastră națională.

Pentru că atunci când influența malignă a Rusiei s-a intensificat, presa noastră independentă — consolidată și rezilientă — a devenit prima linie de apărare.

În alegerile recente, jurnaliștii de investigație au descoperit ferme de troli, au expus rețele de dezinformare finanțate prin criptomonede, scheme de cumpărare de voturi și au dezvăluit cum interpuși ai Rusiei au încercat să cumpere influență cu bani murdari și minciuni.

Munca lor a ajutat cetățenii să facă alegeri în cunoștință de cauză — și a ajutat democrația noastră să reziste unuia din cele mai dure atacuri hibride din istoria noastră.

Dar această muncă a avut un preț. Jurnaliștii au fost hărțuiți online, intimidați cu mesaje și apeluri de amenințare, și țintiți de atacuri cibernetice menite să-i reducă la tăcere.

Așadar, astăzi vreau să exprim recunoștința Republicii Moldova față de toți partenerii noștri care susțin presa liberă și independentă — inclusiv Fondul Internațional pentru Media de Interes Public, gazda noastră de astăzi.

Moldova este mândră să se numere printre primii săi susținători. Munca voastră consolidează nu doar jurnalismul, ci însăși democrația. Acest sprijin ajută și instituțiile media să supraviețuiască concurenței neloiale din partea canalelor de propagandă rusească, care operează cu resurse nelimitate și netransparente.

Presa independentă din Moldova este finanțată transparent și legal; canalele de propagandă rusească — nu.

De aceea, am consolidat cadrul nostru legal, am oferit Consiliului Audiovizualului instrumente mai puternice și — în unele cazuri — am luat decizii dificile de suspendare a canalelor care dezinformau sau care glorificau războiul. Am adoptat aceste măsuri nu pentru a suprima alte opinii, ci pentru a proteja dreptul cetățenilor la informații pe care se pot baza. Chiar și așa, manipularea persistă — prin intermediul a peste trei sute de canale TV în limba rusă care amestecă divertismentul cu propaganda, umorul cu ura, normalizând agresiunea Rusiei împotriva statelor independente și subminând încrederea în democrație.

În cele din urmă, cel mai bun antidot este combinația dintre reglementare și reziliență — un efort pe termen lung care ajută oamenii să vadă manipularea așa cum este ea.

*****

Pe măsură ce am consolidat spațiul audiovizual tradițional, frontul s-a mutat în mediul online.

Spre deosebire de televiziune, sfera digitală rămâne în mare parte nereglementată. Platformele de socializare — odinioară promisiunea libertății și transparenței — au devenit vaste spații ale manipulării. Regimurile autoritare care suprimă libertatea de exprimare acasă folosesc aceleași platforme pentru a submina democrațiile din străinătate. Ele exploatează deschiderea societăților noastre pentru a răspândi manipulare, în timp ce refuză propriilor cetățeni anume libertatea.

În timpul alegerilor parlamentare din 2025, rețelele controlate de Rusia au folosit Telegram, TikTok, Facebook și Instagram pentru a asalta utilizatorii moldoveni cu știri fabricate, deep fake-uri și propagandă coordonată. Ferme de troli care operau în interiorul Moldovei au generat zeci de milioane de vizualizări.

BBC a infiltrat una dintre aceste rețele, formată din aproximativ o sută de conturi false de TikTok.

Organizația americană Digital Forensic Research Lab a descoperit ulterior că aceste conturi au adunat peste 55 de milioane de vizualizări — într-o țară cu doar 2,4 milioane de locuitori.

Un partid politic, aproape inexistent la firul ierbii, a fost propulsat brusc în Parlament printr-o campanie purtată aproape exclusiv pe TikTok.

Acest lucru ar trebui să ne alarmeze pe toți. Ceea ce s-a întâmplat în Moldova la ultimele trei scrutine sau în România anul trecut se poate întâmpla oriunde — la alegerile naționale sau la următorul scrutin pentru Parlamentul European.

Dacă algoritmii recompensează indignarea în locul acurateței și opacitatea în locul responsabilității, atunci înseamnă că democrațiile luptă pe un câmp de bătălie pe care nu îl controlează — împotriva unor adversari care îl exploatează fără scrupule.

Așadar trebuie să ne întrebăm: Promovăm încă libertatea de exprimare — sau permitem ca aceasta să fie deturnată de cei care vor să reducă la tăcere vocile autentice? Cum protejăm libertatea, limitând în același timp manipularea la scară largă?

Experiența Moldovei arată că trebuie să acționăm — împreună — pentru a restabili integritatea spațiului informațional. Ceea ce este ilegal offline trebuie să fie ilegal și online. Platformele trebuie să respecte propriile reguli — și legea.

Ele trebuie să ofere acces real la date, să dezvăluie cine plătește pentru amplificare și să accepte audituri independente privind moderarea și publicitatea politică.

Trebuie să urmărim banii. Nicio platformă nu ar trebui să accepte plăți politice sau publicitare de la persoane sau entități sancționate. Dacă banii sunt murdari nu pot fi tratați ca o tranzacție obișnuită.

Libertatea de exprimare este pentru oameni reali — nu pentru armate de boți.

Democrațiile trebuie să excludă explicit entitățile false sau non-umane de la protecțiile libertății de exprimare, mai ales în timpul alegerilor.

Și pentru că amenințările hibride nu se opresc la frontiera Spațiului Schengen, Europa trebuie să crească — extinderea UE nu este un act de caritate, ci de securitate.

Prin integrarea democrațiilor aflate în prima linie, Europa va deveni mai mare, mai puternică și mai rezilientă — capabilă să-și apere democrațiile, cetățenii și modul de viață.

În cele din urmă, Scutul European pentru Democrație trebuie să ofere instrumente concrete pentru a proteja dezbaterea democratică de manipulare și influențe ilicite. Pentru că apărarea democrației nu poate aștepta următoarea criză. Pentru a apăra democrația, Europa trebuie să acționeze ca un întreg — mare, puternic și unit, pentru a rezista puterilor ostile care caută să ne dividă.

Dragi prieteni,

pacea nu poate supraviețui fără integritatea informației, iar democrațiile nu pot supraviețui fără cei care o protejează — jurnaliști, cetățeni și lideri deopotrivă. Republica Moldova este profund recunoscătoare pentru rolul de lider asumat de Franța și pentru sprijinul constant în eforturile noastre de a rezista atacurilor hibride rusești și de a avansa pe calea aderării la UE.

Împreună apărăm nu doar țările noastre, ci însăși ideea unei Europe libere și unite.

Vă mulțumesc.