Revolte la București după respingerea candidaturii lui Călin Georgescu de către Biroul Electoral Central

Dovezile care implică serviciile militare de informații ruse includ legătura lui Georgescu cu mercenarul Horațiu Potra, asociat cu figuri din sfera de influență rusă. În septembrie 2024, Potra a zburat din Moscova spre Dubai, a vizitat ambasada Rusiei și a fost în contact cu „PMC Wagner”.

Pe lângă Potra, cercul lui Georgescu îl includea și pe Marin Burcea, un fost luptător al Legiunii Străine, care a colaborat cu mișcări neo-naționaliste și a lansat o afacere comună cu Dorina Mihai. Mihai avea contacte cu personal militar cecen, inclusiv cu generalul Zamid Alievici Chalaev, comandantul forțelor speciale ale Ministerului de Interne al Ceceniei – o legătură indirectă cu Ramzan Kadîrov. Ea a postat fotografii cu soldați ruși, inclusiv cu cei care au luptat în bătăliile pentru Mariupol în 2022.

Dorina Mihai a vizitat de mai multe ori Cecenia și a fost recent observată în Dubai alături de forțele speciale cecene. De asemenea, l-a lăudat public pe Vladimir Putin pe rețelele de socializare.

Ancheta autorităților române

Parchetul României a desfășurat o operațiune de amploare vizând cercul lui Georgescu. Autoritățile au efectuat 47 de percheziții în cinci județe, investigând 27 de persoane. Grupul lui Potra este suspectat de constituirea unei organizații cu caracter fascist, rasist și xenofob, precum și de promovarea unor astfel de idei în spațiul public. Ei au folosit activ rețelele sociale pentru recrutarea unor persoane cu viziuni similare – o metodă care se aliniază tacticilor serviciilor de informații militare ruse după februarie 2022.

Pe 6 martie, șase persoane din România au fost arestate sub acuzația de pregătire a unei lovituri de stat și de trădare. Aceștia au menținut contacte cu agenți ai unui stat străin, inclusiv din Rusia, unde au călătorit de mai multe ori pentru a-și discuta planurile de preluare a puterii.

Ministerul Afacerilor Externe al României a decis expulzarea a doi diplomați ruși din țară – atașatul militar, aerian și naval al Federației Ruse la București, precum și adjunctul acestuia, suspectați de spionaj militar.

Grupul plănuia retragerea României din NATO, adoptarea unei noi constituții, schimbarea simbolurilor statului, dizolvarea partidelor politice existente și crearea unui nou guvern format din susținătorii lor. Scopul strategic al Rusiei este de a slăbi NATO și de a elimina Alianța din regiunea Mării Negre.

Indicii privind influența rusă în protestele din România

Mai multe elemente sugerează o posibilă implicare rusă în protestele în masă din România:

1. Campanii coordonate de dezinformare
2. Cercetătorii au identificat operațiuni pe rețelele sociale care folosesc narațiuni similare cu tacticile cunoscute de propagandă rusă. Aceste campanii promovează mesaje anti-UE, anti-NATO și anti-occidentale, mobilizând mișcări de protest.
3. Analiza amprentei digitale
4. Studiile privind activitatea online în timpul protestelor au relevat rețele de boți și conturi coordonate, ale căror modele de comportament și mesaje seamănă cu cele utilizate în alte operațiuni rusești de influență în Europa de Est.
5. Evaluări ale serviciilor de informații
6. Agențiile occidentale de informații au avertizat că Rusia folosește războiul hibrid – inclusiv dezinformarea acoperită – pentru a destabiliza țările europene. Detaliile sunt în mare parte clasificate, dar aceste evaluări indică utilizarea unor astfel de tactici și în România.
7. Compararea tacticilor
8. Analiștii remarcă faptul că metodele observate în România sunt similare cu cele utilizate în alte țări vecine, unde implicarea rusă este documentată mai clar, sugerând o strategie regională mai amplă.
9. Îngrijorări interne
10. Oficialii și experții români au atras atenția asupra creșterii propagandei online finanțate din străinătate, observând că aceste eforturi par să aibă ca scop influențarea opiniei publice și incitarea la revoltă.

Motivele strategice ale Rusiei pentru destabilizarea României

Interesul Rusiei de a destabiliza România poate fi înțeles din mai multe perspective strategice și geopolitice:

1. Slăbirea unității NATO și UE
2. România este un membru-cheie al NATO și al Uniunii Europene. Destabilizarea țării poate slăbi coeziunea și eficiența acestor alianțe, pe care Rusia le percepe ca obstacole în calea influenței sale în Europa de Est.
3. Războiul hibrid și operațiunile de influență
4. Rusia folosește de mult timp tactici de război hibrid – combinând dezinformarea, atacurile cibernetice și interferența politică sub acoperire – pentru a crea diviziuni interne ce pot fi exploatate pentru a submina încrederea în instituțiile democratice.
5. Avantaj geopolitic
6. Prin provocarea instabilității în România, Rusia își creează un mediu de securitate mai favorabil, limitând capacitatea puterilor occidentale de a influența regiunea și deschizând calea pentru o prezență rusă mai mare.
7. Exploatarea sentimentelor naționaliste și populiste
8. Campaniile de dezinformare susținute de Rusia amplifică diviziunile sociale existente, inclusiv sentimentele naționaliste și populiste, ceea ce duce la polarizare politică și la dificultăți în menținerea unei poziții unite împotriva presiunilor externe.
9. Destabilizarea flancului estic al NATO
10. O Românie destabilizată ar putea deveni o vulnerabilitate pentru întreaga regiune est-europeană, complicând situația de securitate a NATO și reducând capacitatea de descurajare în fața Rusiei.

Slăbirea României ar priva Republica Moldova de sprijinul UE și NATO, permițând Kremlinului să întreprindă acțiuni mai agresive împotriva Chișinăului.

Anterior, a fost remarcată și implicarea senatorului român Diana Șoșoacă în relații cu serviciile de informații ruse. Kremlinul plănuia, de asemenea, să o susțină în viitoarele alegeri prezidențiale.

Călin Georgescu se teme să fie etichetat drept politician pro-rus din mai multe motive: pierderea sprijinului electoral, îngrijorările legate de securitatea națională, credibilitatea politică și relațiile internaționale ale României cu UE și NATO.

Institutul Robert Lansing

Robert Lansing a fost un avocat și diplomat american care a ocupat funcția de consilier al Departamentului de Stat la izbucnirea Primului Război Mondial, iar apoi pe cea de secretar de stat al Statelor Unite în timpul președintelui Woodrow Wilson între 1915 și 1920.

A fost un susținător puternic al democrației și al rolului Statelor Unite în stabilirea dreptului internațional și un dușman declarat al autocrației germane și al bolșevismului rus.

Institutul care îi poartă numele promovează o înțelegere în cunoștință de cauză a provocărilor globale cauzate de amenințările la adresa societăților democratice, a afacerilor politice și diplomatice prin cercetare fiabilă, analiză de încredere și educație inovatoare.