În timp ce Guvernul condamnă crimele sovieticilor în Basarabia, mii de monumente ce glorifică acele evenimente tragice dăinuie prin toată Republica Moldova. Toate amintesc despre tragediile prin care a trecut acest popor: foamete, deportări și lichidarea oricărei urme de demnitate naţională. Există o lege privind interzicerea simbolurilor comuniste încă din 1991, dar nu s-a aplicat niciodată. Nicio guvernare nu s-a încumetat să le scoată și nu toţi deputaţii îşi doresc strămutarea monumentelor sovietice. De aceea se ezită adoptarea unei legi care să le interzică existenţa.
Lenin, Kotovski, Dzerjinski, Stalin, Kalinin, Lazo. Sunt câteva dintre personajele cu care se asociază epoca URSS. Monumentele lor se găsesc peste tot în Republica Moldova. La ele se adaugă statui ale soldaţilor sovietici, unii, cu puşca în mână.
În 1991, deputaţii primului Parlament adoptau legea cu privire la lichidarea monumentelor şi altor simboluri comuniste. În peste trei decenii de independenţă, un singur monument sovietic dintre cele câteva mii va fi mutat anul acesta dintr-un loc public. Bustul revoluționarului bolșevic Serghei Lazo urmează să dispară din fața Consiliului Raional Sângerei. Bustul stă chiar lângă monumentul unui simbol al românismului, Grigore Vieru. Autoritățile locale au decis ca monumentul să fie reamplasat în apropierea Muzeului Etnografic, iar în locul acestuia să fie instalat bustul lui Vitalie Rău, eroul care și-au pierdut viața în războiul de pe Nistru.
ARCADIE COVALIOV, primar, Sângerei: Și atunci când un monument de for public se află în centrul orașului și nu ne reprezintă, nu am mai văzut să fie depuse flori la acest monument. Esența este, de fapt, în ce fel de viață ducem noi și care este esența statului Republica Moldova.
Hotărârea a fost aprobată de Consiliul Municipal Sângerei, dar nu toți aleșii locali au susținut inițiativa. Unii au propus păstrarea bustului lui Lazo.
VASILE LUCA, consilier municipal PSRM: Ar fi corect și din punct de vedere al lui Sergiu Lazo, dar și al locuitorilor orașului și ai raionului Sângerei.
Serghei Lazo a fost una dintre figurile promovate de propaganda sovietică. În perioada URSS, orașul Sângerei a purtat, între anii 1965 și 1990, denumirea Lazovsk, iar bustul revoluționarului, inaugurat în 1970, este inclus și astăzi în Registrul monumentelor ocrotite de stat.
La Chişinău, autorităţile municipale au mare grijă ca monumentele sovietice să-şi păstreze autenticitatea acelor vremuri. Doar că, uneori, o fac stângaci şi le urâţesc şi mai mult.
VADIM CHEPTANARU, jurnalist TVR MOLDOVA: Inscripţia în grafia chirilică de pe monumentul din Chişinău, dedicat luptătorilor pentru puterea sovietică a fost reconstituită cu mare grijă de autorităţile municipale. Paradoxal, atât primăria Chişinăului cât şi edilul Ion Ceban, se declară pro europeni convinşi.
Autorităţile municipale spun că inscripţia a fost reconstruită de către organizaţii neguvernamentale care promovează ideologia perioadei sovietice, fără implicarea Primăriei. Cei de la Direcția Generală Cultură și Patrimoniu Cultural susțin că demolarea monumentelor sovietice se poate face doar printr-o procedură complexă cu argumente, analize şi consultări publice.
MARIA RAILEANU, șeful Direcției patrimoniu cultural imobil, DGCPC: Autoritatea publică locală trebuie să aibă şi o atitudine foarte responsabilă în raport cu toate operele de artă inclusiv şi cu acestea care au o tentă ideologică. Este un cadru normativ de specialitate - legea monumentelor de for public care prevede clar statulul acestor monumente şi în cazul autorităţii publice locale nu putem interveni sau lua o decizie critică în raport cu aceste monumente.
În registrul Naţional al Ministerului Culturii sunt doar 10 monumente, cinci în Chişinău şi alte cinci în raioane. Celelalte, fie sunt in administrarea Ministerului Apărării, fie au fost edificate în Republica Moldova independentă. De-a lungul anilor, unele primării şi-au înălţat propriile monumente de glorificare a trecutului sovietic al Basarabiei, cel mai probabil, după culoarea partidului pe care-l reprezentau. Totuşi, valoarea acestora este una… fără valoare.
CORNELIU CIRIMPEI, secretar de stat, Ministerul Culturii: Oricare act de vandalizare a unui asemenea monument poate fi calificat ca şi un act de vandalizare a unui scaun dintr-un parc. Ele nu sunt protejate de această lege. Cum poate fi strămutat un scaun din punctul A în punctul B? Aşa s-ar strămuta şi monumentele care nu sunt în registrul monumentelor.
Secretarul de stat al Ministerului Culturii dă de înţeles că, în pofida unei majorităţi parlamentare comode, nu toţi membrii ei ar dori să umble la lege şi să acţioneze ferm pentru strămutarea monumentelor comuniste din Republica Moldova.
CORNELIU CIRIMPEI, secretar de stat, Ministerul Culturii: Când pregăteşti o lege, trebuie să fii sigur că această lege va fi votată. În momentul în care noi vom vedea că această lege va avea un caracter universal, nu pentru un singur monument, noi vom merge înainte. Încă nu am numărat o majoritate care ar vota această lege.
IGOR GROSU preşedintele Parlamentului Republicii Moldova: Nu este aşa. Haideţi, face şi o evaluare, o inventariere a acestor monumente, unde sunt, ce-s cu ele, în ce stare, ce semnifică ele etc. şi după asta discutăm. Dar nu putem aşa. - Dar sunt deputaţi care nu sunt de acord? -Nu că nu sunt de acord, noi trebuie să analizăm pentru că asta e o chestie sensibilă, memoria, nu vreau să dau exemplu. Trebuie să ne uităm foarte atent.
SERGIU MUSTEAŢĂ, doctor habilitat în istorie, prof. universitar: Cred că autorităţile de astăzi nu vor să deranjeze opoziţia care este adepta acestor monumente şi de fiecare dată găsesc o scuză. O bună parte a cetăţenilor nu vor să înţeleagă crimele regimului comunist. De aceea şi rămân continuare în nostalgia sovietică. Fiecare se comportă cum vrea. Unele primării din nordul Republicii chiar au edificat monumente în ultimii 35 de ani.
Guvernul Republicii Moldova a aprobat recent un document prin care foametea organizată din anii 1946–1947 va fi recunoscută oficial drept crimă împotriva umanității. Iar un vagon simbolic cu care basarabenii au fost duşi în Siberia de sovietici este, o dată pe an, amplasat în centrul Chişinăului. În paralel, aceleaşi autorităţi care condamnă trecutul tragic, trec zilnic pe lângă monumente comuniste, simboluri ale durerii naţionale a Republicii Moldova.
