La 35 de ani de la proclamarea Independenței și la 37 de ani de la revenirea limbii române în drepturile sale firești, disputa identitară nu s-a încheiat în Republica Moldova. În Parlament, unii deputați refuză din principiu să vorbească românește, unii insistă să numească limba de stat „moldovenească", alţii spun că vorbesc româna doar în România. În acelaşi timp, pe clădirile unor instituții ale statului, inscripțiile rămân dublate în limba rusă, iar în unele cazuri rusa ocupă chiar un loc mai vizibil decât româna.
Comunista Diana Caraman și socialistul Vladimir Odnostalco sunt doi dintre deputații care, în 2026, aleg principial să vorbească în limba rusă în incinta Parlamentului Republicii Moldova.
DIANA CARMAN, deputată, Partidul Comuniştilor: Până în momentul în care limba maternă sau limba de stat în R. Moldova nu va deveni moldoveneasca, până nu o recunoaşteţi că e „moldovenească", voi vorbi în limba comunicării interetnice. Străbunica mea, tatăl meu, bunicul meu au vorbit în moldovenească. Mă lipsiţi de dreptul de a vorbi în limba moldovenească, respectiv, voi vorbi în limba comunicării interetnice.
VLADIMIR ODNOSTALCO, deputat, Partidul Socialiştilor: Dacă vreau să conving pe cineva, mă apropii şi vorbesc în limba în care m-ar înţelege. Nu iubiţi rusa, nu am pretenţii.
Socialistul Igor Dodon rămâne unul dintre principalii promotori ai sintagmei "limba moldovenească". A susținut-o inclusiv de Ziua Limbii Române și își repetă poziția atunci când este întrebat despre acest subiect, în Parlament.
IGOR DODON, deputat, Partidul Socialiştilor: Voi ştiţi poziţia mea. Eu consider că în R. Moldova limba de stat este limba moldovenească. Eu consider că limba rusă este limba de comunicare interetnică. Avem 25%-30% din populaţie care vorbeşte în limba rusă. De aceea documentele trebuie să fie şi în limba rusă.
Datele oficiale îl contrazic însă pe Igor Dodon. Potrivit Recensământului din 2024, doar 15,9% din populație a declarat rusa drept limbă vorbită de obicei, aproape jumătate față de procentul invocat de socialist. Deputatul neafiliat, Mark Tkaciuk, spune că vorbeşte româneşte doar în România.
MARK TKACIUK, deputat neafiliat: O să încercaţi să vorbiţi în română sau o să rămâneţi pe rusă? Eu sunt perfecţionist. Iubesc foarte mult limba română, încer că o vorbesc când sunt în România, pentru că nu mă corectează şi nimeni nu trece la limba rusă. Aţi înţeles, da? Aici e mai dificil.
În același timp, în mai multe regiuni ale Republicii Moldova, inclusiv la Comrat și Bălți, plăcuțele de pe instituțiile statului continuă să fie dublate în limba rusă, iar în unele cazuri rusa este chiar predominantă.
Nu face excepție nici Chișinăul, unde, pe clădirile unor instituții publice, inscripțiile în limba rusă continuă să stea alături de cele în limba română.
Experții spun că asemenea situații nu ar trebui rezolvate punctual, de la o instituție la alta, ci printr-o abordare unitară la nivelul întregului stat și un plan național clar.
ŞTEFAN BEJAN, expert, Comunitatea Watchdog: Derusificarea încă nu s-a produs până la capăt. Şi, din păcate, iată avem astfel de instituții publice, unde, încă, există scris în limba rusă. Să existe un plan naţional de schimbare a tuturor acestor placuţe şi sperăm, noi că acest lucru se va întâmpla cât mai rapid. Dacă statul nu va avea scopul de derusificare atunci populatia nu va simţi nevoie să se derusificie şi să treacă la limba română.
Zilele trecute, Parlamentul a votat în lectură finală ca limba română să fie singura limbă de lucru a Legislativului. O prevedere care consfințește în regulament ceea ce Constituția stabilește deja: limba de stat a Republicii Moldova este limba română.
