Autoritățile pregătesc o amplă reformă a salarizării în sectorul public, care vizează majorarea veniturilor pentru mai multe categorii de bugetari, inclusiv pentru funcțiile de rang înalt, a anunțat ministrul Finanțelor, Andrian Gavriliță. Într-o intervenție la TV8, oficialul a precizat că noile ajustări vor fi diferențiate și au drept scop corectarea dezechilibrelor salariale acumulate de-a lungul anilor, fără a genera pierderi pentru angajați.
„În cadrul legii salarizării vor fi majorate mai multe salarii, nu toate în aceeași măsură, unele mai mult, altele mai puțin. Reevaluăm grila, vrem să facem un exercițiu cât mai obiectiv ca să corectăm ce s-a întâmplat de-a lungul timpului. Ideea este că nimeni nu trebuie să piardă, dar vor câștiga diferit în funcție de cât de mare a fost decalajul față de realitate de-a lungul ultimilor ani și, în foarte scurt, timp vom veni cu proiectul de lege și va fi clar ce înseamnă asta în cifre”, a spus ministrul Finanțelor.
Potrivit lui, vor fi majorate și salariile pentru președinta Republica Moldova, a premierului.
„Este foarte greșit să pui oameni cu atâta putere de decizie și care au un rol atât de important în stat să îi ții la limita posibilității de a-și plăti cheltuielile. Eu voi propune să rezolvăm această problemă - indiferent cine este președinte, premier. Nu facem pentru acum sau pentru context politic. O facem pentru că nu poți să te aștepți să fii o țară demnă atunci când politicienii spun că nu au nevoie de salarii. Aș îndemna cetățenii să se ferească de politicienii care spun că conducă țara și fără bani, pentru că asta o să însemne altceva. O să începem să facem regulă și vom corecta aceste salarii, vor fi majorate”, a spus ministrul Finanțelor.
● Citește și: Cum își justifică șeful ANRE leafa de 127.000 de lei pe lună: „E greșit să comparăm salariile”
Totodată, Andrian Gavriliță s-a referit și la salariile de sute de mii de lei pe care le ridică șefii unor instituții de reglementare precum BNM, ANRE, ANRCETI, subliniind că acestea sunt justificate de responsabilitățile și presiunile din sectoarele supravegheate.
„Nu poți avea angajați prost plătiți care să reglementeze un domeniu bine plătit, pentru că există riscul ca aceștia să plece în sectorul privat”, a explicat ministrul.
În același timp, ministrul a subliniat că aceste instituții au început să își ajusteze salariile. „Au înțeles că într-o țară în care salariul minim și mediu sunt la nivelurile actuale nu este neapărat necesar să depășească pragul de 100.000 de lei pentru a-și face activitatea”, a declarat oficialul, menționând că inițiativele legislative privind plafonarea salariilor au fost oprite inclusiv pe fondul acestor ajustări interne.
Gavriliță a mai precizat că aceste autorități sunt independente, aflate sub control parlamentar, și nu sunt finanțate din bugetul de stat, ci din taxe de reglementare achitate de companiile din sectoarele supravegheate.
