SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Anul de studii 2025–2026 a fost marcat de o serie de schimbări, iar sistemul educaţional din Republica Moldova a intrat într-un amplu proces de transformare. La ce etapă se află reforma de consolidare a rețelei școlare? Câte instituții sunt vizate şi ce acțiuni urmează în acest sens?

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: Într-adevăr, 2026 a fost un an plin de transformări. Cred că ceea ce au resimţit în primul rând elevii, cadrele didactice şi părinţii a fost iniţierea alimentaţiei gratuite a copiilor, pentru elevii din clasele a cincea - a noua. Dar într-adevăr, pe lângă asta, am pornit din februarie şi un proces de consolidare a reţelei şcolare odată cu modificarea Codului educaţiei. În total, au fost vizate 73 de instituţii, dintre care 63 rămân în localitatea în care se află, doar că într-o formă diferită. Se transformă din gimnazii în şcoli primare sau din şcoli primare în şcoli primare-grădiniţă, iar în zece cazuri, într-adevăr, şcoala îşi încetează activitatea şi rămâne doar grădiniţa acolo. Procesul este în plină desfăşurare pentru că deciziile se adoptă de către consiliile raionale în virtutea legii. Şi majoritatea a adoptat deja aceste decizii. Mai sunt câteva care le vor lua pe parcursul lunii iunie. Iar numărul total de şcoli, pentru că sunt şi consilii care au decis să implice în acest proces un număr mai mare decât cel stric obligatoriu, cred că va ajunge la aproximativ o sută de instituţii până la finalul lunii iunie- iulie.

SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Ați anunțat că, începând cu anul viitor, școlile din Republica Moldova nu vor mai fi administrate de direcțiile raionale de învățământ, ci de agențiile teritoriale pentru tducație, aflate în subordinea directă a Ministerului Educației. De ce este nevoie de această reformă?

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: Într-adevăr, din ianuarie 2027, se va produce această transformare. Obiectivul principal este să putem spune că fiecare copil, indiferent de locul unde s-a născut, indiferent de raionul în care îşi face studiile, beneficiază de acces egal la educaţie. Iar îmbunătăţirea managementului la acest nivel este intermediar este parte din soluţia pentru a asigura acest acces egal. Astăzi avem o situaţie unde şi din perspectiva rezultatelor deja la clasa a patra vedem diferenţe mari de la un raion la altul. În Chişinău, 50% dintre copiii obţin calificativul „foarte bine”. În Şoldăneşti, 25% doar. Nu mai vorbim de examenul de clasa a noua sau clasa a XII-a, unde diferenţele sunt foarte mari. Avem raioane cu 65% doar promovabilitate la examenul de matematică de clasa a noua.

Avem raioane 90%. Deci, avem diferenţe prea mari regionale. Şi nu doar în performanţa academică, dar şi în bunăstarea elevilor. Numărul copiilor cu cerințe educaționale speciale (CES) raportat de o mie de elevi variază extrem de mult de la 95 în Ocniţa la 13 în Chişinău. Numărul de cazuri raportate de bullying variază foarte mult. De fapt, avem un sistem fragmentat, cu o realitate foarte diferită astăzi de la un raion la altul pentru că şcolile sunt administrate de consiliile raionale şi deciziile nu sunt întotdeauna bazate pe date, nu sunt întotdeauna luate pornind de la interesul copilului, dar mai sunt mediate şi de anumite interese locale sau din capacitatea financiară a acelui consiliu raional de a investi în această verigă importantă a lanţului în direcţiile raionale. Atunci, odată cu această reformă vom avea posibilitatea să aliniem mai bine politicile ministerului cu ceea ce se întâmplă în şcoală.

Modificări la examenul de bacalaureat

SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Sesiunea examenelor din 2026 se apropie, iar elevii din clasa a IX-a vor susține examenele în centre speciale, similar examenelor de bacalaureat. Cum răspundeți îngrijorărilor venite din partea elevilor și părinților, care spun că această schimbare ar putea provoca mai mult stres?

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: Ceea ce se schimbă în acest an este constituirea acestor centre de examene. Nu avem camere, similar examenului de bacalaureat. Dar avem într-adevăr un număr mai mic de centre de examinare în acest an. De la o mie de puncte unde se desfăşura examenul anul trecut, anul acesta am coborât la 600. Acestea sunt decizii luate de direcţiile de învăţământ. Ei sunt cei care au propus cum ar trebui organizată harta centrelor de examinare. În esenţă, vor pune la dispoziţie un mijloc de transport pentru elevii din şcolile foarte mici, unde erau 5, 10, 15 absolvenţi ai clasei a noua și aceștia vor fi invitați să participe în cadrul centrului de examinare şi să susţină examenul.

În toate raioanele copiii vin împreună cu părinţii, înainte de ziua examenului, cel puţin o dată să se familiarizeze cu instituţia unde va avea loc. Orice examen implică și un anumit nivel de stres. Asta este inevitabil. Dar este foarte important cum se raportează la acest examen. În primul rând, părinţii şi să nu pună presiune exagerată pe copiii, să nu asocieze rezultatul de la examen cu relaţia pe care o au şi să nu exagereze cu aşteptările pe care le impun copiilor.

Iar noi le oferim ocazia să susţină de trei ori acest examen. Deci, comparativ cu examenul de bacalaureat, au trei şanse în iunie, iulie şi august. Mai mult, şase mii de copiii au beneficiat de lecţii gratuite de matematică, 40 de ore gratuite şi am venit anul acesta cu o noutate pentru cei care învaţă limba română în şcolile ruse.

Ei la fel au avut un program remedial pentru două mii de elevi, practic o treime din toţi elevii. 60 de ore suplimentare de pregătire de examen, similar cu programul „matematica de la egal la egal”. Chiar şi în cazul în care după trei încercări, un elev nu reuşeşte să susţină, are posibilitatea să meargă la o şcoală profesională. Statul oferă bursă, oferă cazare, oferă alimentaţie gratuită pentru ei, şansa de a însuşi o profesie. Şi mai mult ca atât, în ultima perioadă, foarte multe programe în regim dual. Asta înseamnă că învaţă şi lucrează simultan. În afară de bursă, mai au şi un salariu.

SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: În ceea ce priveşte examenul de bacalaureat, care sunt principalele modificări?

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: În această sesiune vom avea examinatori certificaţi, mai bine zis evaluatori certificaţi. Este prima dată când ministerul a avut un program extins de formare pentru cei care vor verifica lucrările. Ne-am dorit să creştem obiectivitatea evaluării. Sperăm să avem mai puţine contestaţii şi mai puţine contestaţii acceptate în acest an, mai ales la disciplinele unde tradiţional au existat întodeauna discuţii. Mai mult, s-au modificat anumite elemente de structură ale examenului. În esenţă, ne-am propus să-l facem mai accesibil pentru elevi.

SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Anul trecut, 89 de elevi au reuşit să obţină nota zece la examen şi a fost înregistrat un record. Care sunt aşteptările pentru sesiunea din acest an?

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: Ar trebui să fie cel puţin acelaşi număr. Avem un număr mare de elevi care şi-au luat nota zece din oficiu din timp pentru că au dat acele teste de competenţă lingvistică la limba străină. Mai nou au posibilitatea să fie eliberaţi şi de examenul de informatică dacă aleg să treacă din timp anumite certificări. Şi avem mulţi olimpici. Deci, avem elevi care au un singur examen de bacalaureat şi atunci speră să vedem cât mai mulţă în acest an cu zece pe linie.

Majorările pensiilor şi burselor

SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Un sfert dintre profesorii care activează astăzi în școli sunt pensionari. Ce soluții are ministerul pentru a atrage tineri în sistemul educațional?

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: În primul rând, noi suntem foarte recunoscători celor care rămân pentru că deseori salvează unele instituţii, situaţii dificile în localităţi mici, unde dacă nu revine un domn profesor sau o doamnă profesoară de matematică, fizică sau chimie la 70 de ani să predea, rămân copiii fără ore.

Soluţiile noastre sunt pe zona consolidării reţelei şcolare, trebuie să o spunem foarte clar pentru că aceste două fenomene corelează. Dacă am avea mai multe şcoli mari, ar fi mai uşor de asigurat cu cadre. Pentru că astăzi avem şcoli şi cu 20 de elevi în clasa a cincea- a noua. Şi vă daţi seama că, chiar dacă sunt trei în clasă, oricum au nevoie de tot setul de ore. În momentul în care la cinci kilometri distanţă integrăm cu o altă şcoală, numărul de ore necesare de a fi acoperite, se reduce.

Şi atunci şi deficitul scade şi este mai uşor să asigurăm cu resurse. Deci, consolidarea reţelei este o soluţie pentru asigurarea cu resurse umane. Şi în al doilea rând, bineînţeles că aceste indemnizaţii pentru tineri pe care le oferim. Avem o tendinţă în creştere. În acest an le-am şi majorat deja. Vor ajunge la 375.000 de lei indemnizaţiile. Pentru cei care predau fizică, chimie, biologie, limba română alolingvi, informatică, în afara Chişinăului şi a Bălţiului, ajung la 375.000 în acest an. Se achită în două tranşe. Este o ofertă destul de bună pe care o face astăzi statul pentru absolvenţi.

SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Domnule ministru, cu cât ar putea crește salariile profesorilor din septembrie 2026? DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: Aşteptăm Ministerul Finanţelor să publice aceste date. Noi le avem deja discutate în interior şi au fost discutate preliminar cu sindicatele. Dar aşteptăm Ministerul Finanţelor, sperăm în foarte scurt timp pentru că în mod normal, pentru a reuşi până la întâi septembrie, ar trebui să fie deja votate în Parlament aceste modificări în iulie, eventual într-o sesiune extraordinară în august. Dar asta înseamnă că în decurs de două-trei săptămâni vor fi supuse discuţiilor publice aceste modificări la legea salarizării.

SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Sunt prevăzute majorări ale burselor studențești începând cu noul an universitar?

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: Da, exact. Noi le-am majorat destul de semnificativ. Din 1 septembrie 2026, vom avea burse mult mai mari pentru cei care învaţă la pedagogie, la disciplinele STEAM, vor ajunge la 4.565 de lei. Dincolo de asta, vor creşte pentru toţi studenţii şi într-un punct intermediar pentru cei care învaţă la disciplinele STEAM, nu la pedagogie. De exemplu, fac arhitectură, fac inginerie. Ei la fel vor avea bursă semnificativ majorată, cu peste 30% în acest an.

Sesiunea de admitere în învăţământul superior

SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Ce schimbări va aduce sesiunea de admitere în învăţământul superior?

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: Aici continuăm să facem admiterea online, prin sistemul eadmitere.gov.md. Despre burse am vorbit anterior. Au mai apărut câteva specializări noi la care pot aplica elevii, dar obiectivul nostru este să funcţioneze bine sistemul, să poată toată lumea să depună documentele online, să fie cât mai comod şi să continuăm tendinţa pozitivă de creştere a numărului de tineri care aleg să înveţe acasă. Anul trecut, am avut cu 11% mai mulţi admişi la licenţă. Mizăm anul acesta să batem recordul anului precedent şi să vedem o creştere în continuare.

Noul sistem antiplagiat

SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Aţi vorbit şi despre implementarea unui nou sistem antiplagiat în universităţile din ţară. Sistemul va identifica și conținutul generat cu inteligență artificială?

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: În acest an încă nu. Vom pune accentul pe inteligenţa artificială anul viitor. Sistemul este deja implementat. S-au generat primele rapoarte. Le-am văzut şi eu. Sunt şi lucruri din care evident vom învăţa. Pentru că am văzut teze unde nu există niciun coeficient de similitudine, deci, sub un procent citări, ceea ce înseamnă că, cu o mare probabilitate, a fost folosită inteligenţa artificială. Chiar şi în această variantă pe care o punem la dispoziţie în acest an, conducătorii de teze care înţeleg cum funcționează acel raport de similitudine, pot intui care studenţi au scris teza, care au citit sursa pe care o invocă, au citat sursele pe care le invocă şi care, pur şi simplu, au generat text prin inteligenţa artificială. Dar anul viitor deja, în mod automatizat, vom aborda şi acest subiect.

SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Cât de răspândit este fenomenul plagiatului în universitățile din Republica Moldova?

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: Dacă ne referim la plagiat, din ceea ce ştim din cercetările sociologice pentru că noi întrebăm studenţii cu privire la practicile lor, în jur de 40% ne spun că copiază, în jur de 10% ne spun că îşi cumpără tezele de licenţă.

SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Ce politici are în vedere ministerul pentru prevenirea și combaterea bullying-ului în școli?

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: Pe moment, avem o sută de şcoli care sunt într-un program de formare ţintit pe zona de bullying pentru a capacitatea profesorii în primul rând să recunoască bullyingul, să ştie cum să intervină, să ştie unde să raporteze. Şi în scurt timp vom anunţa şi un plan naţional de prevenire a bullyingului, care va stipula un spectrum larg de activităţi care să se desfăşoare în şcoli. În paralel cu instruirile pentru profesori, facem activităţi cu UNICEF în aproximativ o sută de şcoli, aşa numitul „Teatru Forum”. Sunt simulări de activităţi pentru elevi pentru a dezvolta capacitatea lor de empatie, să înţeleagă ce comportamente sunt admisibile, care nu sunt admisibile.

Priorităţile în educaţie

SORINA GOLOVATIUC, jurnalist TVR MOLDOVA: Mai urmează şi alte schimbări în următorul an şcolar?

DAN PERCIUN, ministrul Educaţiei şi Cercetării: Cea mai mare schimbare ţine bineînţeles de reorganizarea direcţiilor de învăţământ. Acesta va fi un proces foarte complex. Ne aşteptăm la un nou curriculum din septembrie 2027. Îl vom publica deja până la finalul acestui an. Procurăm manuale noi în acest an, pregătindu-ne de intrarea în vigoare a noului curriculum în septembrie. Pe zona de universităţi, continuăm investiţiile în cămine, în blocuri de studii, în laboratoare. Avem câteva proiecte mari în desfășurare. Mai lansăm câteva proiecte în curând. Este un proces amblu de modernizare pe toate fronturile.