În ceea ce priveşte răspunsul UE la războiul din Ucraina, de la începutul invaziei, pe site-ul Consiliului se arată că Uniunea a acordat Ucrainei sprijin umanitar, politic, financiar şi militar, notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

În cadrul Consiliului European din martie 2022, s-a decis constituirea unei forţe militare de intervenţie rapidă de 5.000 de combatanţi, operaţională până în 2025.

De asemenea, Uniunea a adoptat 10 pachete de sancţiuni la adresa Rusiei. Al 10-lea pachet a fost adoptat de Consiliu la 25 februarie 2023, ca răspuns la continuarea războiului de agresiune al Rusiei împotriva Ucrainei. Pachetul aprobat conţine interdicţii privind exporturile de tehnologii critice şi produse industriale; interdicţii privind importurile de asfalt şi de cauciuc sintetic; furnizarea de capacitate de înmagazinare a gazelor către ruşi; tranzitul prin Rusia al produselor şi tehnologiilor cu dublă utilizare exportate de UE. De asemenea, UE a suspendat licenţele de emisie ale RT Arabic şi Sputnik Arabic, a restricţionat posibilitatea resortisanţilor ruşi de a deţine orice funcţie în cadrul organelor de conducere ale infrastructurilor şi entităţilor critice ale UE, a introdus noi obligaţii de raportare pentru a asigura eficacitatea sancţiunilor, a impus sancţiuni suplimentare împotriva a 87 de persoane şi 34 de entităţi, inclusiv împotriva unor principali factori de decizie, lideri militari, comandanţi militari ai grupului Wagner şi producători de drone, conform site-ului https://www.consilium.europa.eu/.

Sancţiunile au fost concepute, potrivit sursei citate, astfel încât să slăbească baza economică a Rusiei, lipsind-o de tehnologii şi pieţe critice şi reducând în mod semnificativ capacitatea acesteia de a purta războiul.

În ceea ce priveşte ajutorul umanitar, UE a alocat 523 de milioane de euro sub formă de asistenţă umanitară, pentru a ajuta civilii afectaţi de războiul din Ucraina. Această sumă include 485 de milioane euro pentru Ucraina şi 38 de milioane de euro pentru Republica Moldova. De asemenea, statele membre ale UE au mobilizat singure aproape 1,07 miliarde euro, notează site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

Asistenţa acordată prin intermediul mecanismului de protecţie civilă al UE se ridică la peste 516 milioane euro, mai scrie site-ul Consiliului. Pe tot parcursul anului 2022, Uniunea a pus la dispoziţie asistenţă macrofinanciară în valoare de 7,2 miliarde de euro, sub formă de împrumuturi şi granturi. În decembrie 2022, Consiliul a adoptat un pachet legislativ care va permite UE să ajute financiar Ucraina pe parcursul anului 2023 cu 18 miliarde de euro, precizează sursa citată.

De asemenea, summit-urile periodice UE-Rusia au fost suspendate.

Cu privire la cooperarea Uniunii în materie de securitate şi apărare, interesul la reuniunea din 20 martie 2023 va fi canalizat către Busola strategică, o iniţiativă condusă de statele membre ale UE, care urmăreşte să ofere clarificări şi orientări cu privire la politica de securitate şi apărare comună, precum şi să stabilească o interpretare comună a principalelor ameninţări şi provocări cu care se confruntă Europa pe termen scurt şi mediu.

Statele membre ale UE au lansat iniţiativa pentru prima dată în iunie 2020, iar Consiliul European a aprobat-o în martie 2022.

Politica UE de securitate şi apărare este ghidată de politica externă şi de securitate comună (PESC) şi de politica de securitate şi apărare comună (PSAC), precum şi de o serie de strategii şi instrumente complementare, printre care: diplomaţia, ajutorul umanitar, cooperarea pentru dezvoltare, acţiunile în domeniul climei, drepturile omului, sprijinul economic, politica comercială.

***

Reuniunea anterioară a Consiliului Afaceri Externe al Uniunii Europene a avut loc la 20 februarie 2023, la Bruxelles. Miniştrii au discutat despre sprijinul militar acordat Ucrainei prin intermediul Instrumentului european pentru pace şi al activităţilor de instruire ca parte a misiunii de asistenţă militară a UE în sprijinul Ucrainei (EUMAM Ucraina).

De asemenea, Consiliul a discutat despre nevoile urgente şi semnificative ale Ucrainei în ceea ce priveşte muniţiile. În acest sens, discuţia s-a axat pe modalităţile de intensificare a eforturilor comune ale UE, în special prin eventuale achiziţii la nivel european, pentru a răspunde acestor nevoi. Este probabil ca subiectul să fie abordat de miniştrii apărării din UE în cadrul viitoarei lor reuniuni informale din Suedia.

Nu în ultimul rând, la reuniunea din 20 februarie, s-a discutat despre Iniţiativa cerealelor de la Marea Neagră, care expiră la jumătatea lunii martie 2023. Miniştrii au convenit că trebuie să se facă presiuni asupra Rusiei, pentru a permite prelungirea iniţiativei şi pentru a elimina restricţiile pentru exporturile agricole. UE contribuie prin culoarele de solidaritate UE-Ucraina, care au facilitat exportul a 51 de milioane de tone de mărfuri din Ucraina către restul lumii şi sunt esenţiale pentru stabilizarea preţurilor la alimente la nivel mondial, scrie site-ul https://www.consilium.europa.eu/.

***

Consiliul Afaceri Externe al Uniunii Europene (CAE) este alcătuit din miniştrii afacerilor externe din toate statele membre ale UE. În funcţie de ordinea de zi, Consiliul îi reuneşte, de asemenea, pe: miniştrii apărării (politica de securitate şi apărare comună), miniştrii competenţi în materie de dezvoltare (cooperarea pentru dezvoltare), miniştrii comerţului (politica comercială comună).

Reuniunile Consiliului Afaceri Externe sunt prezidate de Înaltul Reprezentant al Uniunii pentru afaceri externe şi politica de securitate, în prezent Josep Borrell Fontelles. Înaltul Reprezentant este sprijinit de Serviciul European de Acţiune Externă (SEAE).

Doar atunci când Consiliul Afaceri Externe discută teme de politică comercială comună, acesta este prezidat de reprezentantul statului membru al UE care deţine preşedinţia Consiliului UE, asigurată prin rotaţie pentru perioade de şase luni.

Consiliul Afaceri Externe se reuneşte, de obicei, cel puţin o dată pe lună, notează site-ul www.consilium.europa.eu.