Cutremurul este unul dintre cele mai periculoase fenomene naturale cu efecte imprevizibile și, deseori, catastrofale. O dovadă în plus sunt și seismele care au lovit dur Turcia și Siria. Specialiştii de la Institutul de Geologie şi Seismologie din Chişinău monitorizează zilnic situaţia din zonă şi înregistrează toate seismele indiferent de magnitudine.
Specialiştii de la Institutul de Geologie şi Seismologie înregistrează zilnic zeci de cutremure de pământ produse la adâncimi mari. Acestea îşi pierd din intensitate şi nu sunt resimţite de oameni.
IGOR NICOARA, director, Institutul de Geologie şi Seismologie, Republica Moldova: „Numai zona Vrancea reprezintă pericol pentru teritoriul Republicii Moldova şi anume acele seisme subcrustale care au focarul la adâncimea de la 80 până la 180 km, care periodic generează nişte cutremure de pământ puternice şi odată la 35-37 de ani pot genera un cutremur de pământ care pot aduce şi distrugeri inclusiv şi pe teritoriul Republicii Moldova”
Specialiştii monitorizează mișcările tectonice cu ajutorul unui dispozitiv special, ce înregistrează magnitudini de peste 2,5 grade pe scara Richter.
Aparatul care datează din anii 70 a înregistrat şi cutremurul care a zguduit recent Turcia și Siria, dar şi pe cele produse în România.
Specialiștii au montat senzori în 16 stații de monitorizare de pe teritoriul Republicii Moldova şi România. Astfel au fost inregistrate și seismele cu magnitudini mici, produse în zona Gorj din România.
IGOR NICOARA, director, Institutul de Geologie şi Seismologie, Republica Moldova: „Ultimele în zona aceea cu magnitudinea de peste 4 au fost înregistrate în 1943. A trecut o perioadă destul de îndelungată. Ele au loc, doar că destul de rar”.
Regula de aur în caz de cutremur este să ne păstrăm calmul şi să învățăm să reacţionăm prompt.
LILIANA PUŞCAŞU, ofiţer de presă, Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă: „Trebuie să deconectăm gazul şi electricitatea. Totodată, după ce s-a terminat replica, doar atunci putem ieşi din încăpere, însă în cazul în care aceasta continuă, am putea să ne poziţionăm sub o masă solidă, sub o grindă, solidă de asemenea, mai departe de ferestre, de oglinzi şi nu deasupra lustrelor. Trebuie să avem la îndemână acel rucsac de supravieţuire în care sunt documentele, obiectele de primă necesitate, bani, alimente pentru 72 de ore”.
Cel mai puternic cutremur resimțit în Republica Moldova de 7,4 grade pe Richter, a fost pe 10 noiembrie 1940, și a avut epicentrul în zona Vrancea, la o adâncime de circa 133 km.
