Comisia Europeană urmează să prezinte marți, 4 noiembrie, raportul anual despre progresele înregistrate de cele nouă state candidate la aderare Albania, Bosnia și Herțegovina, Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Candidatura Georgiei este suspendată timp de un an în urma unor alegeri contestate și a protestelor civile. TVR Moldova a intrat în posesia documentului, în proiect, care arată că Republica Moldova a înregistrat anumite progrese, dar trebuie să își continue eforturile în lupta împotriva corupției, combaterea spălării banilor, restricționarea folosirii criptomonedelor etc.
În domeniul funcționării instituțiilor democratice, raportul relevă că în mai multe țări sunt necesare reforme semnificative pentru a îndeplini recomandările restante din partea OSCE, Biroul pentru Instituții Democratice și Drepturile Omului și a Comisiei de la Veneția, în special pentru a îmbunătăți încrederea publicului în procesele electorale. Raportul precizează că Republica Moldova și-a modificat cadrul juridic pentru a combate amenințările de interferență străină în alegeri și corupția electorală. Chișinăul este obligat acum, potrivit documentului, să își continue demersurile pentru finalizarea alinierii legislației referitoare la alegeri la standardele europene.
Sistemul judiciar și drepturile fundamentale. Majoritatea țărilor implicate în procesul de aderare au continuat să investească în funcționarea sistemului judiciar prin implementarea unor reforme sectoriale. Cu toate acestea, impactul acestor reforme prezintă o imagine ambiguă, precizează documentul. Independența și responsabilitatea au continuat să fie consolidate, inclusiv prin procese de verificare, în Albania, Ucraina și Moldova, și prin îmbunătățirea funcționării transparente și bazate pe merit a organelor de conducere în aceste țări.
În domeniul combaterii corupției, raportul precizează că acest fenoment continuă să reprezinte o provocare semnificativă pentru țările toate statele candidate. Autorii subliniază că au fost luate măsuri suplimentare pentru a consolida cadrul juridic și instituțional de prevenire și combatere a corupției în Albania și Moldova, în timp ce în Muntenegru se consolidează îmbunătățirile adoptate anul trecut. Cu toate acestea, corupția persistă în multe sectoare. Modificările legislative din Ucraina riscau să slăbească instituțiile specializate anticorupție, dar au fost rapid inversate. Orice acțiune care slăbește sau inversează reforme anticorupție solide trebuie evitată, supliniază autorii.
Deși se consolidează treptat performanța, în special în Albania, Kosovo, Muntenegru, Moldova și Ucraina, semnalează documentu, aceste state trebuie să depună eforturi suplimentare de investigare și urmărire penală a corupției, în special la niveluri superioare, în toate țările implicate în procesul de aderare. De asemenea, sunt necesare eforturi suplimentare pentru crearea și protejarea unui mediu favorabil jurnalismului de investigație și societății civile.
În domeniul respectării drepturilor omului, toate țările trebuie să se asigure că hotărârile Curții Europene a Drepturilor Omului sunt executate. Raportul semnalează că persistă îngrijorări cu privire la condițiile de detenție și la măsurile de prevenire a torturii și a relelor tratamente în special în Macedonia de Nord, Ucraina, Moldova și Georgia. Capacitatea serviciilor specializate de urmărire penală pentru a lupta împotriva grupărilor criminale organizate s-a îmbunătățit în unele țări, în special în Albania. Mecanismele de cooperare și coordonare dintre instituțiile implicate în investigarea și urmărirea penală a criminalității organizate trebuie, de asemenea, consolidate în mai multe țări, în special în Bosnia și Herțegovina, Georgia, Moldova și Ucraina, iar reformele în curs în ultimele două țări ar trebui continuate.
În ceea ce privește capacitățile de combatere a criminalității economice, a fraudei fiscale internaționale și a spălării banilor trebuie îmbunătățite, documentul arată că Muntenegru, Macedonia de Nord, Albania, Serbia și Moldova au înregistrat progrese în ceea ce privește combaterea spălării banilor și combaterea finanțării terorismului în ultimul an, ceea ce a deschis calea și pentru aderarea lor la SEPA. Raportul subliniază necesitatea unei alinieri suplimentare la acquis-ul UE privind combatarea spălării banilor, precum și în ceea ce privește combaterea finanțării terorismului și recuperarea activelor. Unele țări au înregistrat progrese în demararea mai sistematică a investigațiilor financiare. Cu toate acestea, per ansamblu, arată raportul, capacitatea de a lansa astfel de investigații și de a sechestra și confisca eficient activele este încă insuficientă. Pentru a urmări și confisca eficient fluxurile financiare ilicite, raportul relevă necesitatea îmbunătățirii transparenței informațiilor despre beneficiarii reali, în special prin intermediul registrelor de beneficiari reali, și prin consolidarea accesului interinstituțional la bazele de date relevante. De asemenea, autorii raportului recomandă dezvoltarea capacităților suplimentare pentru a combate utilizarea abuzivă a criptomonedelor în scopuri infracționale.
Amenințările hibride rămân o provocare politică, societală și de securitate serioasă pentru țările candidate. Aceste amenințări, relevă raportul, includ manipularea și interferența informațiilor străine, atacuri fizice și cibernetice, în special asupra infrastructurii critice. Republica Moldova, în special, și-a dovedit rezistența față de interferența neobosită a Rusiei în contextul alegerilor parlamentare. În toate țările candidate, sunt necesare eforturi mai mari pentru a închide spațiul pentru acest gen de acțiuni, dezinformare și pentru a crește reziliența societății. Sprijinul și cooperarea UE cu țările candidate în ceea ce privește îmbunătățirea rezilienței reciproce în acest sens au fost consolidate în continuare.
