Președintele Parlamentului, Igor Grosu, susține că modificările operate în 2022 la Legea cetățeniei au fost determinate de riscuri de securitate națională. Potrivit șefului Legislativului, procedura de dobândire a cetățeniei Republicii Moldova era mult prea simplă și putea fi exploatată în scopuri dubioase, inclusiv de persoane din Federația Rusă și fostele republici sovietice.
„După declanșarea invaziei Federației Ruse în Ucraina, am asistat la o avalanșă de solicitări pentru cetățenia Republicii Moldova. Unii erau bine intenționați, alții mai puțin. Procedura era ultra-simplificată: într-o zi, chiar și în absență, în baza unei procuri, o persoană putea obține pașaportul Republicii Moldova”, a explicat Igor Grosu în cadrul emisiunii „Punctul pe Azi” de la TVR Moldova.
Oficialul a menționat că, în multe cazuri, documentele prezentate erau dificil de verificat, fiind vorba inclusiv despre certificate de naștere eliberate în perioada sovietică.
Igor Grosu a mai spus că printre potențialii beneficiari ai vechii proceduri se puteau regăsi inclusiv persoane publice din Federația Rusă, care aveau legături documentate cu Republica Moldova, ceea ce ar fi reprezentat un risc suplimentar pentru securitatea națională.
„Așa ca să vă dau un exemplu. În condițiile legii de până la 2022, dacă ar fi avut timp și plăcere, ar fi putut să își facă pașaport fostul purtător de cuvânt al Ministerului rus al Apărării (Igor Konașenkov - n.r), căci acum nu îl mai văd. Omul are certificat de naștere din Republica Moldova. Nu trebuie să subestimăm interesele meschine ale Federației Ruse sau ale unor grupări criminale”, a avertizat Grosu.
Totodată, șeful Legislativului a atras atenția asupra situației copiilor cetățenilor moldoveni născuți în diaspora. Potrivit acestuia, au avut loc discuții și cu reprezentanții Ministerului Afacerilor Externe, precum și cu reprezentanții Agenției Servicii Publice.
„Sunt cazuri în care copiii s-au născut în străinătate, iar părinții nu au reușit să-i înregistreze la misiunile diplomatice. La 18 ani, tânărul ajunge să intre într-o procedură complicată, cu examene de limbă și legislație. Trebuie să analizăm cum putem interveni pentru a facilita documentarea acestor copii ai cetățenilor noștri”, a precizat Igor Grosu.
În același timp, președintele Parlamentului a subliniat că tinerii născuți în Republica Moldova din părinți cetățeni sunt cetățeni prin naștere nu pot fi privați de acest drept.
„Ei sunt cetățeni prin naștere. Nimeni nu a fost lipsit de cetățenie. Este vorba de documentare și legitimare, pentru că trebuie să meargă să ridice un document, să voteze la un moment dat”, a spus Igor Grosu.
Pe fondul războiului Rusiei împotriva Ucrainei, începând cu 2022, s-a înregistrat o creștere constantă a numărului cererilor pentru cetățenia moldovenească. De exemplu, numărul cererilor depuse de locuitorii din regiunea transnistreană a crescut cu aproape 50% în perioada septembrie–decembrie 2025, comparativ cu aceeași perioadă a anului trecut.
Pe 24 decembrie 2025, a intrat în vigoare noua lege a cetățeniei, care face obținerea acesteia mai complicată. În special, cei care vor dori să devină cetățean al Republicii Moldova va trebui să demonstreze cunoașterea limbii române și a Constituției Republicii Moldova.
Agenția Servicii Publice a explicat că toate cererile pentru serviciile în materie de cetățenie vor fi recepționate exclusiv în baza unei programări prealabile. Programarea se face pe site-ul ASP, compartimentul „Programarea la servicii”, domeniul „Acte de identitate”, serviciul „În materie de cetățenie”.
