Ministrul demisionar al Educaţiei şi Cercetării confirmă că a avut un schimb de replici dure cu premierul Alexandru Munteanu, in acestă săptămâna. Conflictul s-a iscat pe marginea nemulţumirilor legate de unele prevederi ale proiectului Politicii Bugetar Fiscale, despre existenţa cărora, Dan Perciun susţine că nu ştia. Unii miniştri susțin că nu știau că urmează să demisioneze şi au aflat despre decizia lui Munteanu abia azi dimineaţă.
DAN PERCIUN, ministrul demisionar al Educaţiei şi Cercetării: Am avut o discuţie marţi, destul de dură şi complicată, legată de anumite lucruri care se întâmplă în Guvern şi modul care a fost coordonat politica bugetar-fiscală care a avut multe prevederi ce ne-au surprins pe toţi, inclusiv în echipă, nu le-am cunoscut din timp. Eu obişnuiesc să zic aşa cum le văd. Dacă asta a deranjat şi a fost considerat impertinent, posibil.
Andrian Gavriliţă, ministrul demisionar al Finanţelor, nu crede că reacţiile în jurul reformei proiectului politicii Bugetar Fiscale au stat la baza demisiei Guvernului.
ANDRIAN GAVRILIŢĂ, ministrul demisional al Finanţelor: Prefer să nu comentez. Cel mai bine ar fi să comenteze dumnealui. Eu cred că în varianta îmbunătăţită oricine ar veni ar trebui s-o continuie.
Ministrul demisionar al Apărării mărturiseste că a aflat despre decizia premierului azi dimineaţă, după anunţul făcut pe o retea sociala.
ANATOLIE NOSATÎI, ministrul demisionar al Apărării: Funcţiile cu demnitate publică din start prevăd o instabilitate pentru că nu e un mandat stabil. Orice schimbare o primim cum este. Eu am trecut prin acest exerciţiu de mai multe ori. - Aţi avut o şedinţă la Preşedinţie? S-a discutat acolo? - Nu sunt membru de partid şi definitiv n-am fost la acele şedinţe.
CRISTIAN JARDAN, ministrul demisionar al Culturii: Nu cunosc, absolut. Am avut o reacţie bună. Bineînţeles, s-a simţit în ultima perioadă o tensiune, la fel ca şi întreaga societate, aceste scandaluri. Chiar am rămas surprins.
Iar vicepremierul Vladimir Bolea a refuzat să comenteze demisia Executivului.
Guvernul, învestit în 1 noiembrie 2025, devine al cincilea cel mai scurt guvern din istoria Republicii Moldova. A rezistat cu numai două zile mai mult decât Guvernul Sturza din 1999. Recordul celor mai scurte mandate a fost bătut de guvernul lui Valeriu Streleț, cu 91 de zile. Urmează cabinetul lui Chiril Gaburici, 114 zile și al Maiei Sandu, 157 de zile.