Deputaţii de la Chişinău vor să adopte o lege prin care să extindă lista ţărilor unde se va putea vota prin corespondenţă. Inițiatorii proiectului susţin că, astfel, va creşte rata participării la vot şi se va reduce aglomeraţia la secţiile de votare. Opoziţia critică iniţiativa legislative iar unii experţi fac recomandări pentru a evita cazurile de returnare a plicurilor.
După alegerile prezidențiale din 2024, Comisia Electorală Centrală a apreciat pozitiv implementarea parţială a votului prin corespondenţă și a recomandat extinderea acestei metode pentru alegerile parlamentare din 2025.
VASILE GRĂDINARU vicepreşedinte, Comisia juridică, numiri şi imunităţi: „Comisia a venit cu două propuneri de bază, una este extinderea listei de state unde să poată fi implementat votul prin corespondenţă. A doua prevede mai multe modificări tehnice ce ţin de extinderea perioadelor de trimitere a buletinelor, de recepționare a buletinelor, de punere la dispoziţie pentru înregistrarea doritorilor de a beneficia de această procedură de vot. Se lucrează la acest proiect şi presupun că va fi şi votat.”
Deputatul Vasile Grădinaru susţine că votul prin corespondenţă nu va putea fi aplicat în toate statele iar acest lucru depinde si de bani.
IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului: „Dacă anul trecut a fost pilot, noi trebuie să amendăm legea ca să devină un exerciţiu omniprezent în cadrul alegerilor.”
ADRIAN ALBU, deputat BCS: „Eu consider că diaspora trebuie luată mereu în calcul şi trebuie să le asigurăm un vot cât mai uşor. Însă, să fim sinceri, acest procedeu are loc pentru presupusele falsificări care vor avea iarăşi loc”.
LILIAN CARP, deputat PAS: „S-a demonstrat că poate fi securizat rezultatul votului şi atunci noi am spus atunci când a fost prezentată această iniţiativă că în timp se va extinde şi pe teritoriul altor state pentru a putea vota cât mai multă lume.”
DIANA CARAMAN, deputat BCS: „Eu cred că experienţa alegerilor precedente a demonstrat că acest mecanism nu este unul necesar şi chiar este unul ineficient. Din numărul voturilor planificate, am văzut că s-a folosit o cantitate infimă.”
Datele Comisiei Electorale Centrale contrazic însă declaraţiile deputatei Diana Caraman. La alegerile prezidențiale și referendum 1986 de alegători au solicitat votul prin corespondență. După cerificare, cererea a fost acceptată pentru 1809 alegători, dintre care 1459, adică peste 80 la sută şi-au exprimat opţiunea de vot.
VOT PRIN CORESPONDENŢĂ, ALEGERILE DIN 2024
Alegători care au solicitat votul prin corespondenţă 1986
Alegători căror le-au fost trimise plicurile 1809
Alegători care şi-au exprimat opţiunea de vot prin corespondenţă 1459
IGOR BUCATARU expert, Asociaţia Promo-LEX: „Recomandarea noastră este ca la aceste alegeri să fie implementat parţial, iar dacă statul decide să mărească numărul de secţii, decide să mărească geografia conform criteriilor stabilite de lege, atunci acest lucru trebuie făcut cât mai repede. Ori, o problemă pe care noi o identificasem atunci este că procesul decizional a fost tărăgănat, şi în imediata apropiere de perioada electorală decis.”
La alegerile prezidenţiale şi referendum a fost inițiat votul prin corespondență în șase state, SUA, Canada, Norvegia, Suedia, Islanda și Finlanda. Necesitatea aplicării acestei metode a apărut după alegerile prezidențiale din 2021, când la secţiile din străinătate s-au format cozi imense, iar mulţi oameni nu au reuşit să îşi exprime dreptul constituţional la vot.
REDACTOR: NADIA MIHUŢĂ
