Râul Prut rămâne martor tăcut al istoriei. De-a lungul anilor, peste apa care a separat nedrept un neam, s-au construit poduri iar unele au devenit simboluri ale unei legături care nu poate fi ruptă. Astăzi, râul Prut nu mai desparte, ci apropie. Patru poduri noi urmează să fie construite până în 2032, iar cele vechi vor fi reabilitate. Guvernul de la Bucureşti a anunţat că a fost desemnată compania care va elabora studiile de fezabilitate. Primul pod care urmează să fie construit, este la Ungheni și va conecta autostrada Târgu Mureș – Iași – Ungheni din România cu drumul național Chișinău – Ungheni din Republica Moldova.
RALUCA AFTENE jurnalist TVR IAŞI: Nu departe de aici va fi construit podul Iaşi-Ungheni, parte a autostrăzii Unirii, A8. Construcţia va avea o lungime de 261 de metri, iar termenul de finalizare a lucrărilorilor este estimat septembrie 2026. După 60 de ani, peste Prut se construieşte un nou pod.
PODUL DE LA UNGHENI VA UNI R. MOLDOVA CU AUTOSTRADA UNIRII
Discuţiile privind construcţia acestui pod au început acum mulţi ani, iar scopul principal este de a conecta reţeaua rutieră a Republicii Moldova în reţeaua trans-europeană de transport. Este un pod foarte important pentru că, odată cu începerea lucrărilor, va fi construită şi prima autostradă din Republica Moldova.
VLADIMIR BOLEA ministrul Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale: Cel mai avansat din toate aceste poduri, evident este podul Unirii de la Ungheni-Ungheni. El este şi proiectat, iar acum suntem la etala de eliberare a autorizaţiilor de construire. El este simbolic pentru Românii de pe amblele maluri ale Prutului pentu că acolo s-a început totul, cu Podul de Flori. Noi vorbeam cu colegii de la Ministerul Infrastructurii că ar fi bine să-l numim Podul Unirii şi să vorbim cu arhitecţii, atunci când îl vor proiecta, partea de palier, parapet să fac haina naţională, covoarele tradiţional româneşti.
PODUL LEOVA-BUMBĂTA: DE LA PONTOANE LA PIATRĂ
La doar 40 de kilometri de cel mai aglomerat punct de trecere a frontierei dintre Republica Moldova și România, Leușeni-Albița, un nou pod de piatră va fi construit. Deocamdată, podul din pontoane este o soluție temporară, dar extrem de apreciată de călători.
NADIA MIHUŢĂ jurnalist TVR MOLDOVA: Podul Leova-Bumbăta a fost construit în mai puțin de un an, din pontoane. Construcţia provizorie este destinată doar mașinilor de mic tonaj. În următorii ani, în locul lui va fi construit un pod modern, care va permite şi trecerea vehiculelor de mare tonaj.
CRISTIN JOLTOIANU şef-adjunct, Unitatea de Control al Frontierei de Stat, Sectorul Poliţiei de Frontieră "Leova": Acest pod activează doar pe timpul zilei, de la ora 08 la 20 seara. Lucrează înr egim normal se permite traversarea mijlaocelor de transport până la tonajul de 3,5 tone. Pucntul de trecere Leova Bumbăta activează pe trei linii de ieşire şi pe trei linii de intrare, dar din considerentul că punctul PTF Bumbăta are doar o pistă de intrarea şi una de ieşire, regimul este unul puţin mai lent. Acest pod, dacă va fi un flux mai mare nu poate fi extins, deoarece are o construcţie exacta, dacă ar fi un pod permanent, deja situaţia a fi alta.
Mulți oameni aleg să traverseze frontiera prin acest punct, unde timpul de așteptare e mai scurt. PATRU PODURI NOI VOR UNI R. MOLDOVA ŞI ROMÂNIA
Potrivti autorităţilor de la București, valoarea totală estimată pentru realizarea primei etape de proiectare a celor 4 poduri peste Prut este de un milion de lei românești, iar sursa de finanțare este asigurată de la bugetul de stat. Termenul de elaborare a Studiului de Fezabilitate este de 12 luni.
NICOLAI MÎNDRA secretar de stat în domeniul infrastructurii drumurilor, MIDR: Podul de la Leova Bumbătă, pe lângă podul temporar care este construit, va fi construit un pod de piatră. În discuţii cu partea română am planificat constructia celor patru poduri pentru care Guvernul României acum discută studiile de fezabilitate. Sperăm să fie construite până în 2032. În funcţie de identificarea resurselor financiare vom vedea cum se va desfăşura proiectul.
ALIN ŞERBĂNESCU purtătorul de cuvânt al CNAIR, România: După ce se vor finaliza aceste studii de fezabilitate se va trece la întocmirea documentaţiei şi la lansarea licitaţiei a constractului pentru proiectare şi construcţie. Teoretic, anul viitor ar trebui să se încheie contractul, cele 12 luni, ar urma o perioadă de 2 luni pentru avizarea acestui studiu de fezabilitate, după care pregătirea documentaţiei. Dar este posibil ca anul viitor să scoate la licitaţiei şi contractul pentru proiectare şi execuţie, în funcţie de cum se va derula aceste contracte, care sunt patru.
SORIN MIHAI GRINDEANU ministru al Transporturilor din România: Ce aş vrea eu să adaug este determinarea Guvernului României pe care am arătat-o în ultimii şi o vom artăta şi în anii care vin pentru a investi în infrastructură, în special în partea de este a României. Anume aici noi avem lucrurile un pic debalansate în comparaţie cu partea de veste a României şi vom recupera aceste decalaje în anii următori.
LECA-FĂLCIU: UN POD PENTRU VIITOR Peste apele liniștite ale Prutului, între localitațile Leca din Cantemir, Republica Moldova, și Fălciu, județul Vaslui, România, se va ridica un nou pod. Dar această punte nu este doar un proiect de infrastructură, este un pod al memoriei și al reconectării. Potriviti primarului din comuna Antonești, cu ani în urmă, înainte ca războiul să umbrească și această regiune, aici exista un pod care lega cele două maluri.
NICOLAI PARPOLOV primar comuna Antoneşti, Cantemir: Din spusele bunelului, cu care deseori veneam pe aici, a fost un pod pe care-l traversau ca să meargă în România şi să vină înapoi în anii 40, înainte de război. Când au venit ruşii în 40, atunci podul a fost distrus. Şi de atunci nu a mai funcţionat, nu a mai existat acel pod. Aici se desparte comunitatea europeană de noi. În primul rând relaţiile economice, culturale şi tot felul de relaţii care ne vor ajuta să ne ridicăm şi să ajungem şi noi în comunitatea europeană.
NADIA MIHUŢĂ jurnalist TVR MOLDOVA: Deocamdată aici este lăstăriş, dar autoritățile își propun ca până în 2030 podul să fie dat în circulaţie. Nouă construcție nu va fi doar o cale de acces între cele doua ţări, ci o nouă poartă a Republicii Moldova spre Uniunea Europeană.
NICOLAI MÎNDRA secretar de stat în domeniul infrastructurii drumurilor, MIDR: Aici merge vorba despre pachetul doi de extindere a reţelei noastre cu cea din UE. Este vorba despre podul de la Fălciu Leca, podul pentru care studiu de fezabilitate va arăta care va fi formula lui de extensie. Următorul pod care a fost şi a intrat în studiu de fezabilitate este podul de la Bărboieni Grozeşti care va conecta podul cu raionele din partea României. Ultimul podul este cel de la Costeşti Stânca pe lângă barajul care este deja existent cu restricţii de circulatii a vehiculelor grele pe acesta
PODURILE PESTE PRUT: ŞANSA SPRE UN VIITOR EUROPEAN
Noile proiecte de infrastructură care vor lega Republica Moldova de România reprezintă un pas spre un viitor mai prosper. Aceste poduri nu doar că vor elimina blocajele de la punctele de trecere a frontierei și vor crește capacitatea de transport, dar vor genera oportunități fără precedent pentru economie, cultură și societate. Localitățile din apropierea noilor poduri vor prinde viață, iar procesul de atragere a investiţiilor va fi mai uşor.
CORNELIU COTEŢ expert afiliat, Centru de Expertiză Europeană EUROPLUS: Din punct de vedere economic putem spune clar că vor fi oportunităţi economice atât pentru Republica Moldova cât şi România în a dezvolta noi actori economici în special în R. Moldova. Ceea ce înseamnă că din nou vom avea un export mai mare şi un import de asemenea din partea românească mai mare. Este important de menţionat că aceste poduri vor spirjini coridoarele europene TEN-T, ceea ce înseamnă că trebuei să ne asigurăm că şi la nivel de Guvern avem această viziune amplă.
Expertul Vitalie Rapcea sugerează că autoritățile ar trebui să acorde o atenție sporită și reabilitării podurilor existente, inclusiv a celor feroviare. Acestea ar putea deveni soluții rapide și eficiente pentru a îmbunătăți fluxul de transport până la finalizarea noilor proiecte.
VITALIE RAPCEA director program "Infrastructură Economică și de Mediu", Expert-Grup: La Costeşti Stânca noi deja avem un baraj, pe care se circulă. Întreprinerea de Stat, Direcţia Costeşti Stînca încasează tarif de tranzit, doar că starea critică a acestu baraj nu permite ca camioanele de mare tonaj să treacă prin el. Şi atunci poate este judicios să examinăm posibilitatea ca până la construcţia noului pod să valorificăm punctul existent. Să facema ceastă direcţie una cunoscută pentru trasnportatori şi să scurtăm distanţa dintre noi şi Uniunea Europeană prin acest mod.
Potrivit Ministerului Infrastructurii şi Dezvoltării Regionale, în următorii ani, Republica Moldova şi România vor avea 10 poduri construite şi reabilitate peste râul Prut. Podurile peste Prut sunt mai mult decât drumuri peste apă. Ele sunt o promisiune că, prin fiecare kilometru de drum construit, deschidem o cale către un viitor comun.
