Anularea actului de identitate românesc nu duce la pierderea alocației copilului, ci doar la imposibilitatea încasării banilor de părinți. Precizările au fost făcute de Ministerul Muncii, Familiei, Tineretului și Solidarității Sociale din România pentru publicația din România, Gândul.ro. Potrivit autorităților de la București, plata alocației de stat pentru un copil cu cetățenie română nu poate fi încetată ca urmare a problemelor legate de actele de identitate ale părintelui, deoarece acesta nu constituie motiv de încetare.
„În cazul în care părinților li s-a anulat sau retras buletinul de identitate românesc ne aflăm în situația în care reprezentantul legal se află temporar în imposibilitatea de a primi alocaţia de stat pentru copii, fără pierderea calităţii de reprezentant legal, situație reglementată de art. 17 din HG nr. 577/2008 pentru aprobarea Normelor metodologice de aplicare a prevederilor Legii nr. 61/1993 privind alocaţia de stat pentru copii, precum şi pentru reglementarea modalităţilor de stabilire şi plată a alocaţiei de stat pentru copii, cu modificările și completările ulterioare”, se menționează în răspunsul ministerului pentru publicația citată.
„Astfel, conform art. 17 din HG nr. 577/2008, în cazul în care reprezentantul legal se află temporar în imposibilitatea de a primi alocaţia de stat pentru copii, fără pierderea calităţii de reprezentant legal, plata acesteia se poate face celuilalt părinte, unui alt reprezentant legal sau, după caz, unei persoane împuternicite prin procură specială cu precizarea că mandatarul are obligaţiile ce revin reprezentantului legal, inclusiv pe aceea de a anunţa în termen agenției teritoriale orice schimbare intervenită în situaţia reprezentantului legal sau a copilului, de natură să suspende ori să înceteze acordarea drepturilor.”
„Pentru solicitarea şi primirea drepturilor restante, persoana împuternicită depune la agenția teritorială de domiciliu cererea de acordare a drepturilor, însoţită de copia procurii speciale”, se mai spune în răspunsul autorităților române.
Citește și: Anularea actelor de identitate românești: Cum verifici valabilitatea actului și ce măsuri poți lua?
Potrivit Ministerului Muncii, în situația în care părintele obține ulterior un nou act de identitate românesc emis de autoritățile competente dintr-un alt județ, reluarea plății alocației de stat pentru copil nu se face automat. Pentru stabilirea sau reluarea dreptului este necesară depunerea unei noi cereri la primăria unității administrativ-teritoriale de domiciliu sau reședință în conformitate cu prevederile legale aplicabile.
În cazul în care noua adresă de domiciliu se află în aria de competenţă a altei agenții teritoriale, agenția teritorială care a efectuat plata până la apariţia modificării procedează la încetarea plăţii şi comunică în scris agenției teritoriale din judeţul de domiciliu al titularului datele necesare în vederea reluării plăţii, menţionând obligatoriu ultima lună pentru care s-a efectuat plata, cuantumul, precum şi suma restantă defalcată pe fiecare lună.
Când poate fi suspendată alocația de stat pentru un copil cu cetățenie română
Suspendarea alocației de stat pentru un copil cu cetățenie română, ca urmare a problemelor legate de actele de identitate ale părintelui, poate avea loc în urma constatării din oficiu sau a informării cu privire la apariția acestei situații de reprezentantul legal al copilului, conform art.18 alin.(1) din HG nr. 577/2008, care prevede:
„Reprezentantul legal al copilului sau, după caz, tânărul, este obligat să comunice în scris direcţiei teritoriale orice modificare intervenită, de natură să determine încetarea, suspendarea sau modificarea plăţii drepturilor de alocaţie de stat pentru copii, în termen de 15 zile de la apariţia acestora”, a mai precizat Ministerul Muncii.
Amintim că peste160.000 de cărți de identitate au fost anulate de autoritățile de la București în cadrul „Operațiunii Buletinul”, începută după adoptarea noii legi privind evidența și actele de identitate ale cetățenilor români în 2023. Aproximativ 66% aparțineau persoanelor născute în Republica Moldova.
În urma verificărilor, autoritățile române au constatat situații în care mii de persoane figurau cu domiciliul la aceeași adresă, uneori peste 10.000 într-un singur imobil. Noua legislație prevede că la o adresă nu pot fi înregistrate cu viză de reședință mai mult de zece persoane, cu excepția membrilor familiei extinse.
Citește și: „Nu avem pârghii”. Popșoi spune că RM nu poate interveni în anularea actelor de identitate românești