Republica Moldova implementează reforma administrativă în urma presiunii Comisiei Europene din cauza unei organizări administrative extrem de fragmentate - multe sate cu o populație de sub 1.500 de locuitori - și pe fondul unei crize demografice profunde, a dezvăluit Victor Giosan, consilier în Cancelaria premierului demis al României, Ilie Bolojan, fost expert care a consiliat autoritățile de la Chișinău în reforma administrativă. În cadrul unui interviu pentru hotnews.ro, Victor Giosan a oferit detalii despre culisele elaborării și implementării reformei în Republica Moldova și dificultățile cu care se confruntă statul român în același domeniu.
„Au existat mai multe studii realizate în 2010, 2015 și 2018 de experți moldoveni sau de experți cu finanțare internațională, care au ridicat constant această problemă. Subiectul a fost mereu în dezbatere în Republica Moldova. Mai mult, această temă a apărut în toate recomandările din rapoartele de monitorizare ale Comisiei Europene atât în perioada Acordului de Asociere, cât și după ce Republica Moldova a devenit stat candidat, fiind formulate recomandări ferme pentru implementarea acestei reforme. Astfel, a existat și o presiune explicită din partea Comisiei Europene pentru a face pași în această direcție”, a precizat Victor Giosan.
El a explicat că una dintre principalele diferențe față de România este faptul că partidele politice moldovenești nu depind în aceeași măsură de primari pentru a obține voturi. „În Republica Moldova, sunt foarte mulți primari independenți, iar partidele nu sunt legate de primari, cum se întâmplă în România”, a explicat Giosan.
Consilierul a subliniat și faptul că președinții de raioane din Republica Moldova au atribuții mult mai limitate comparativ cu președinții de consilii județene din România. În plus, aceștia sunt aleși indirect de consiliile raionale, și nu prin vot direct.
Un alt avantaj menționat de oficial este organizarea administrativă centralizată din Republica Moldova. Spre deosebire de România, unde atribuțiile privind administrația publică sunt împărțite între mai multe instituții, la Chișinău acestea sunt concentrate în cadrul Cancelariei de Stat.
„Există această unitate în jurul primului-ministru care îi oferă mai multe instrumente de intervenție”, a afirmat Giosan. De asemenea, el a evidențiat că după anul 2021 Republica Moldova a avut guvernări monocolore, PAS, fapt care a facilitat promovarea reformelor.
Victor Giosan consideră important și faptul că în Republica Moldova nu există ordonanțe de urgență, ceea ce obligă Guvernul să pregătească proiectele legislative pentru a fi adoptate în Parlament.
În opinia sa, un rol major îl are și președinta Maia Sandu, despre care spune că își pune amprenta asupra marilor reforme promovate în Republica Moldova. „Autoritatea simbolică a președintei Maia Sandu contează enorm în Republica Moldova”, a punctat consilierul.
Victor Giosan a lucrat în programe de consultanță ale UE, USAID, Banca Mondială sau Consiliul Europei în țări precum România, Albania, Serbia, Kosovo, Bosnia-Herțegovina, Muntenegru. Din 2018 până în 2025 a fost consilier de nivel înalt al UE pe lângă guvernul Republicii Moldova în domeniul reformei administrației publice. În septembrie 2025, Victor Giosan a fost angajat consilier la Cancelaria premierului Ilie Bolojan, pentru a se ocupa de reforma administrației publice.
● Citește și: „Etapă avansată”. Peste 550 de primării din R. Moldova au intrat în procesul de comasare voluntară
Recent, executivul a anunțat că peste 550 de primării din Republica Moldova au intrat în procesul de comasare voluntară, estimând o evoluție în creștere. Secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu, a declarat că reforma administrativ-teritorială a ajuns într-o etapă avansată și trebuie sprijinită prin dialog cu cetățenii și autoritățile locale, și nu transformată într-un subiect politic.
Conceptul de reformă prezentat de Guvern pe 8 aprilie 2026 prevede primării mai mari și mai puternice, cu cel puțin 3.000 de locuitori. Numărul raioanelor ar urma să fie redus de la 32 la 10. Localitățile care decid să se unească vor primi un sprijin financiar mai mare. Autoritățile reamintesc că schimbările sunt necesare, deoarece multe primării sunt prea mici și depind de banii de la stat, ceea ce limitează investițiile și calitatea serviciilor pentru cetățeni.
