Astăzi se împlinesc 17 ani de la protestele din 7 aprilie 2009, când mii de tineri au ieşit în Piaţa Marii Adunări Naţionale ca să-şi revendice dreptul la libertate, democraţie şi un viitor mai bun.
„Ce a fost pe 7 aprilie 2009?” – un banner cu această întrebare este afișat marți, 7 aprilie, în Piața Marii Adunări Naționale din centrul Chișinăului de Amnesty International Moldova, care urmărește prin această acțiune să evoce protestele violente de acum 17 ani.
Acțiunea Amnesty International își propune să creeze spațiu pentru discuții publice despre memorie, adevăr și justiție. Trecătorii vor putea scrie opinii, reflecție și amintiri, între 7:00 și 19:00. Reprezentanții Amnesty International au declarat că prin această inițiativă solicită dreptate pentru victime și vor să păstreze în memoria colectivă evenimentele din 7 aprilie 2009”.
7 aprilie 2009 a fost o zi care a marcat profund istoria recentă a Republicii Moldova, o zi în care mii de oameni au protestat, nemulţumiţi de rezultatul alegerilor parlamentare, din 5 aprilie, potrivit cărora, circa 50% din voturi au fost câştigate de Partidului Comuniștilor. Manifestaţia pașnică a degenerat, însă, în violențe şi confruntări dure cu forțele de ordine. Protestatarii au distrus şi au incendiat clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei. Tot atunci, a ars şi actul original al Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova. În timpul evenimentelor din 7 aprilie 2009, au ars o parte semnificativă a colecției de documente din Arhiva Parlamentului. Au fost distruse circa 3.000 de dosare care conțineau informații din perioada 1946-2009: stenograme ale ședințelor plenare ale Parlamentului, colecții de acte adoptate, hotărâri ale Biroului permanent, procese-verbale ale ședințelor comisiilor, dispoziții ale conducerii Parlamentului, documente privind activitatea fracțiunilor parlamentare, dosare personale ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului.
Zeci de manifestanţi şi poliţişti au fost răniţi, iar cel puțin 600 de persoane au fost bătute și reţinute în condiții inumane. În urma violenţelor, cel puţin patru tineri au murit în condiții suspecte. Dar autorităţile recunosc oficial doar decesul lui Valeriu Boboc, care a fost ucis în bătaie.
Deşi au demarat zeci de dosare penale, după 17 ani nimeni nu a fost pedepsit pentru abuzurile comise atunci. Un singur polițist a fost condamnat la închisoare, dar a reuşit să fugă din ţară. În noiembrie 2021, procurorul general interimar Dumitru Robu a dispus reluarea urmăririi penale în dosarul „7 aprilie” 2009, în urma unei sesizări depuse de deputatul Lilian Carp. Decizia a fost motivată de declarațiile lui Boris Sprâncean, care a afirmat că a văzut arme pregătite pentru a fi folosite împotriva protestatarilor. Dosarul a fost preluat de PCCOCS, iar procurorii investighează inclusiv ipoteza potrivit căreia anumite persoane ar fi fost pregătite să deturneze protestele prin utilizarea armelor de foc. Ancheta vizează posibile infracțiuni precum uzurparea puterii de stat, dezordini în masă și amenințări la adresa securității naționale.
Mai multe anchete jurnalistice arată că, după evenimentele din 7 aprilie 2009, justiția nu și-a făcut pe deplin rolul. Demnitari apropiați de guvernarea de atunci (PCRM), implicați fie prin acțiuni, fie prin nepăsare, nu au fost trași la răspundere, iar ulterior unii s-au regăsit în alte formațiuni politice, precum PD și PSRM. Investigațiile vizează inclusiv procurori și judecători care au dispus arestarea și au judecat tineri protestatari maltratați în comisariatele de poliție, evidențiind un deceniu marcat de lipsa pedepselor pentru abuzuri și de perpetuarea injustiției.
În urma evenimentelor din 2009, Republica Moldova a fost condamnată în zeci de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Iar patru basabeni care au fost reţinuţi şi maltrataţi şi-au găsit dreptatea, ţara fiind fiind obligată să achite circa 60 de mii de euro pentru tortură şi detenţie în condiţii inumane.
