Acțiunea Amnesty International își propune să creeze spațiu pentru discuții publice despre memorie, adevăr și justiție. Trecătorii vor putea scrie opinii, reflecție și amintiri, între 7:00 și 19:00. Reprezentanții Amnesty International au declarat că prin această inițiativă solicită dreptate pentru victime și vor să păstreze în memoria colectivă evenimentele din 7 aprilie 2009”.

7 aprilie 2009 a fost o zi care a marcat profund istoria recentă a Republicii Moldova, o zi în care mii de oameni au protestat nemulţumiţi de rezultatele alegerilor parlamentare din 5 aprilie, potrivit cărora circa 50% din voturi au fost câştigate de Partidul Comuniștilor. 

Manifestaţia pașnică a degenerat însă în violențe şi confruntări dure cu forțele de ordine. Protestatarii au distrus şi au incendiat clădirile Parlamentului şi Preşedinţiei. Tot atunci, a ars şi actul original al Declaraţiei de Independenţă a Republicii Moldova. În timpul manifestației violente au ars o parte semnificativă a colecției de documente din Arhiva Parlamentului. 

Au fost distruse circa 3.000 de dosare care conțineau informații din perioada 1946-2009: stenograme ale ședințelor plenare ale Parlamentului, colecții de acte adoptate, hotărâri ale Biroului permanent, procese-verbale ale ședințelor comisiilor, dispoziții ale conducerii Parlamentului, documente privind activitatea fracțiunilor parlamentare, dosare personale ale deputaților și angajaților Secretariatului Parlamentului.

Zeci de manifestanţi şi poliţişti au fost răniţi, iar cel puțin 600 de persoane au fost încarcerate, bătute și deținute în condiții inumane. În urma violenţelor, se presupune că cel puţin patru tineri au murit în condiții suspecte. Dar autorităţile recunosc oficial doar decesul lui Valeriu Boboc, care a fost ucis în bătaie. Deşi au demarat zeci de dosare penale, după 17 ani nimeni nu a fost pedepsit pentru abuzurile comise atunci. Un singur polițist a fost condamnat la închisoare, Ion Perju. 

În noiembrie 2021, procurorul general interimar Dumitru Robu a dispus reluarea urmăririi penale în dosarul „7 aprilie 2009”, în urma unei sesizări depuse de deputatul Lilian Carp. Decizia a fost motivată de declarațiile cetățeanului Boris Sprâncean, care a afirmat că a văzut arme pregătite pentru a fi folosite împotriva protestatarilor la nașul său, interlopul Adrian Nichifor, apropiat de Vladimir Plahotniuc. 

Dosarul a fost preluat de PCCOCS, iar procurorii investighează inclusiv ipoteza potrivit căreia anumite persoane ar fi fost pregătite să deturneze protestele prin utilizarea armelor de foc. Ancheta vizează posibile infracțiuni precum uzurparea puterii de stat, dezordini în masă și amenințări la adresa securității naționale. 

În urma acestui comunicat al procuraturii responsabile de combaterea criminalității organizate din 2021, autoritățile nu au relatat nimic despre evoluția investigațiilor în această cauză.  

Mai multe anchete jurnalistice arată că, după evenimentele din 7 aprilie 2009, justiția nu și-a făcut pe deplin rolul. Demnitari apropiați de guvernarea de atunci (PCRM), implicați fie prin acțiuni, fie prin nepăsare, nu au fost trași la răspundere, iar ulterior unii s-au regăsit în alte formațiuni politice, precum PD și PSRM. Investigațiile vizează inclusiv procurori și judecători care au dispus arestarea și au judecat tineri protestatari maltratați în comisariatele de poliție, evidențiind un deceniu marcat de lipsa pedepselor pentru abuzuri și de perpetuarea injustiției.

În urma evenimentelor din 2009, Republica Moldova a fost condamnată în zeci de cauze la Curtea Europeană a Drepturilor Omului. Iar patru basabeni care au fost reţinuţi şi maltrataţi şi-au găsit dreptatea, ţara fiind fiind obligată să achite circa 60 de mii de euro pentru tortură şi detenţie în condiţii inumane.