Potrivit unui comunicat remis CaleaEuropeană.ro, eurodeputații vor pleda pentru o protecție sporită a jurnaliștilor și a libertății mass-mediei din UE, vor adopta un nou instrument comercial pentru a apăra UE de șantajul economic, vor dezbate acuzațiile de mită pentru vize, vor solicita începerea negocierilor de aderare a R. Moldova la UE și vor aproba sprijinul pentru Turcia, România și Italia vin Fondul de Solidaritate al UE.

Europarlamentarii vor vota legea europeană pentru libertatea-mass media

Ca răspuns la amenințările tot mai mari la adresa independenței editoriale, PE își va adopta poziția cu privire la un proiect de lege pentru consolidarea independenței mass-mediei din UE.

Parlamentul dorește ca Legea europeană privind libertatea mass-mediei, asupra căreia eurodeputații vor dezbate și vota marți, să oblige statele membre să asigure pluralismul mass-mediei și să protejeze independența mass-mediei de interferențele guvernamentale, politice, economice sau private.

Eurodeputații cer interzicerea tuturor formelor de interferență în deciziile editoriale ale furnizorilor de servicii mass-media și doresc să împiedice exercitarea de presiuni externe asupra jurnaliștilor, cum ar fi forțarea acestora să-și dezvăluie sursele, accesarea de conținut criptat de pe dispozitivele acestora sau utilizarea de spyware.

Mandatul de negociere cu statele membre urmărește, de asemenea, să sporească transparența informațiilor privind proprietatea mass-mediei, să protejeze mass-media împotriva deciziilor arbitrare ale platformelor online foarte mari, să consolideze viabilitatea economică a industriei și să introducă un plafon pentru publicitatea de stat pentru a evita ca mass-media să devină dependentă de aceasta.

PE va adopta un nou instrument comercial pentru a apăra UE de șantajul economic

Noile norme comerciale urmăresc să descurajeze puterile străine să intimideze UE sau statele membre să își schimbe politicile prin constrângere economică și să permită UE să ia contramăsuri.

Instrumentul anti-coerciție (ACI), care urmează să fie dezbătut luni și supus votului final marți, urmărește să protejeze suveranitatea UE și a statelor membre într-un mediu geopolitic în care comerțul și investițiile sunt din ce în ce mai folosite de puteri străine.

Regulamentul va permite UE să răspundă, în conformitate cu dreptul internațional și în ultimă instanță, în cazul în care UE sau un stat membru este șantajat economic de o țară din afara UE care încearcă să influențeze o anumită alegere sau poziție politică.

Obiectivul principal al noului instrument este de a descuraja țările din afara UE să încerce să constrângă sau să le determine să înceteze constrângerea, și să evite escaladarea conflictului. În temeiul noului regulament, UE va putea lua contramăsuri, inclusiv impunerea de taxe vamale, restricții comerciale asupra bunurilor și serviciilor, restricții privind accesul la achiziții publice și investiții străine directe.

Libera circulație: PE va dezbate acuzațiile de mită pentru vize și următorii pași

Marți după-amiază, eurodeputații vor chestiona Comisia cu privire la acuzațiile potrivit cărora state membre eliberează vize în schimbul mitei în spațiul Schengen.

În cadrul unei dezbateri cu Comisia Europeană, eurodeputații vor discuta despre acuzațiile recente potrivit cărora consulatele poloneze ar fi acceptat mită în schimbul eliberării vizelor Schengen, precum și despre impactul acestora asupra politicii comune a UE în domeniul vizelor și asupra spațiului Schengen de liberă circulație. După ce mai multe canale mass-media au raportat acuzații de corupție în sistemul de vize, Comisia Europeană a solicitat guvernului polonez, care analizează chestiunea, mai multe detalii cu privire la anchetă.

La 27 septembrie, Germania a anunțat controale la frontierele sale cu Polonia și Cehia, menționând lupta împotriva traficanților de persoane ca motiv principal. În total, șapte state membre efectuează în prezent controale temporare la frontieră între țări din spațiul Schengen.

Președinta Metsola va anunța, de asemenea, pe 2 octombrie, începerea negocierilor cu Consiliul privind reforma Codului frontierelor Schengen, care vizează reducerea numărului de controale la frontierele interne ale UE. Apoi, deputații au la dispoziție 48 de ore pentru a se opune mandatului de negociere; în cazul în care o zecime dintre aceștia fac acest lucru, va avea loc un vot pe această temă în cadrul aceleiași sesiuni plenare.

Republica Moldova: negocierile de aderare la UE trebuie să înceapă, potrivit PE

Joi, eurodeputații vor vota o rezoluție care va face bilanțul parcursului Republicii Moldova către Uniunea Europeană.

Republica Moldova, una dintre cele mai sărace țări din Europa, a suferit daune colaterale politice și economice grave din cauza războiului Rusiei împotriva Ucrainei vecine, cu inflație, prețuri la alimente și la energie în creștere, proteste de stradă în capitala Chișinău, întreruperi de curent electric și campanii de dezinformare. Au existat, de asemenea, avertismente cu privire la o lovitură de stat înscenată de Rusia împotriva conducerii pro-europene a țării, pe lângă consecințele actuale ale conflictului înghețat de zeci de ani cu separatiștii sprijiniți de Rusia din Transnistria.

În urma invadării pe scară largă de către Moscova a Ucrainei, Republica Moldova a depus o cerere de aderare la UE în martie 2022 și i s-a acordat statutul de țară candidată la UE în iunie 2022. În aprilie 2023, Parlamentul European a cerut ca negocierile de aderare la UE cu această țară să înceapă până la sfârșitul anului 2023, dacă Moldova va îndeplini cele nouă etape identificate de Comisia Europeană ca necesare pentru deschiderea negocierilor.

Înaintea votului asupra rezoluției, eurodeputații vor dezbate marți cu Comisia și Consiliul ultimele evoluții din Republica Moldova.

455 de milioane de euro de ajutor UE pentru Turcia, România și Italia în urma dezastrelor naturale

Eurodeputații vor aproba, miercuri, aproape 455 de milioane de euro sub formă de ajutor din Fondul de Solidaritate al UE, în urma recentelor dezastre naturale din România, Italia și Turcia.

România urmează să primească 33,9 milioane de euro pentru daunele cauzate de seceta severă din 2022, Italia 20,9 milioane de euro pentru daunele cauzate de inundațiile din septembrie 2022 din regiunea Marche, iar 400 de milioane de euro vor ajunge în Turcia pentru pagubele cauzate de cele două cutremure majore ce au avut loc în februarie 2023.

Comisia Europeană a propus utilizarea Fondului de solidaritate al Uniunii Europene (FSUE) pentru a acorda asistență financiară celor trei țări afectate, în valoare de 454 835 030 de euro. Asistența FSUE va acoperi o parte din costurile operațiunilor de urgență și de salvare, cum ar fi repararea infrastructurii deteriorate, securizarea infrastructurii preventive și protecția patrimoniului cultural, precum și operațiunile de curățare.

Consiliul a aprobat deja ajutorul la 18 septembrie. Odată ce Parlamentul dă unda verde, ajutorul poate fi alocat.