Incendiile de vegetație scăpate de sub control, tot mai multe de la an la an, nu sunt doar o problemă gravă de mediu, ci pot deveni o amenințare pentru viețile oamenilor sau pentru bunurile lor. La fel și incendiile care afectează gropile de gunoi neautorizate, care pot dura zile sau chiar săptămâni întregi, otrăvind aerul și solul. Soluțiile pentru eliminarea acestor pericole există, în cele mai multe cazuri, doar pe hârtie. Și, de cele mai multe ori, nu resursele financiare sunt principala problemă, ci mentalitățile și neglijența oamenilor.
Așa cum puteți vedea în spatele meu, groapa de gunoi din Ruseștii Noi degajă un fum înecăcios. Reprezentanții Primăriei cred că deșeurile au ars mocnit toată iarna, dar, zilele acestea, focul a fost întețit de vântul puternic. Și localnicii povestesc că resturile de la groapa de gunoi neautorizată aflată la marginea satului ard mocnit, uneori zile sau chiar săptămâni la rând. Există chiar suspiciuni că, uneori, focul este pus intenționat.
„Arde des, dar cine dă foc acolo, ajunge tocmai în Costești și toată valea aceasta. Nu puteam să trag aer, ard toate substanțele celea toxice”, a spus un localnic.
„Ea arde tot timpul și, când bate vântul din partea ceea de la sud, vine tot fumul în sat. Asta nu e prima dată, trece o săptămână, două, și ea iar arde. Cineva poate într-adins să dea foc și poate face la primărie rău, ceva nu e în regulă”, a spus un localnic.
Groapa de gunoi din Ruseștii Noi nu este supravegheată video și nici nu este îngrădită. Deseori, deșeurile sunt duse de vânt pe terenurile agricole din apropiere.
„Toată pelicula o aduce pe terenurile noastre, când facem o lucrare tot se pune la plug și se încurcă. Mai strâng fier, peliculă și nu îi vine bine și dă foc. Trebuie îngrădită, puse camere, că vin mașini străine și se descarcă”, a spus un localnic.
„Împrejur sunt pământuri pe care lumea le lucrează și iată așa e în porumb, așa e în răsărită și tot așa mai departe. Și nu știu dacă tot ce se pune în pământurile celea e comestibil, cred că nu”, a spus o localnică.
Și localitatea s-a confruntat cu incendii la groapa de gunoi. În 2020, platforma neautorizată lua foc aproape la fiecare două săptămâni. Situația s-a schimbat însă radical după instalarea unor camere de supraveghere, montarea gardului și a iluminatului, dar și după crearea unui post de pompieri și amenajarea unui hidrant de apă în apropiere. În ultimii doi ani, groapa de gunoi nu a mai fost cuprinsă de flăcări.
„Gunoiștea este foarte adâncă în pământ și pătrundea flacăra în pământ și era imposibil de a o stinge imediat. În urma tuturor măsurilor pe care le-am luat, gard, camere video, iluminat, s-a ameliorat. Mulți își curăță terenurile agricole și incendiază special, dar alții sunt pur și simplu răufăcători și vor să incendieze gunoiștile, care devin o problemă pentru un primar. Să stingi o gunoiște, dacă s-a aprins bine, nu reușești într-o zi, două, trei, necesită foarte multe cheltuieli și tehnică”, a declarat viceprimarul localității Sireți, Alexandru Iorga.
„Hidrantul acesta îl foloseam cu doi ani în urmă tare des, stingeam focul, puneam aici și îl foloseam, era ușor. Dar acum de doi ani nu arde și e de folos hidrantul. De la oglindă bate soarele și e căldură mare, poate să se aprindă și de la asta, mai sunt care vin și aduc și mai pun țigările”, a spus un localnic.
În urmă cu șase ani, în satul Sireți a fost înființat un post de pompieri voluntari. De atunci, ei intervin frecvent atât în localitate, cât și în satele din apropiere. Cele mai multe solicitări sunt în urma unor incendii de vegetație.
„Cel mai des avem incendii de vegetație în ultima perioadă la stuh, chiar acum o lună de zile în urmă am avut arderi la intrare în localitate. Avem suflante, avem echipament de protecție, avem autospeciale. Anul trecut au fost vreo 20 de incendii, dintre care 15 de vegetație”, a declarat viceprimarul localității Sireți, Alexandru Iorga.
Printre voluntari este și Veronica Luca. La doar 23 de ani, tânăra participă de aproape cinci ani la intervenții și a fost prezentă la zeci de incendii de vegetație. Spune că unele misiuni durează ore întregi, mai ales atunci când focul ajunge în zone împădurite sau la gropile de gunoi, unde mocnește în profunzime și este greu de stins.
„Avem înregistrate cazuri în care arde o fâșie din pădurea noastră a localității, s-au înregistrat două, trei ore de intervenții, la sigur. Când se lansase postul, am fost la gunoiștea din localitate, neautorizată. Atunci a fost dificil, pentru că nu era foc, nu era pară, era un fum, mocnea din interior și era destul de greu de stins”, a spus pompierul voluntar Veronica Luca.
Localnicii spun că incendiile apar frecvent în apropierea terenurilor agricole și a zonelor cu vegetație uscată. În multe cazuri, focul este provocat intenționat. Îi deranjează și deșeurile duse de vânt în culturile din apropiere.
„Aceștia care au animale și vor să distrugă uscătura dau foc. Dar trece și în vii, ard viile, livezile și păduricile astea care sunt prin prejurul satului. Lângă gunoiște este viță-de-vie și tot gunoiul ajunge în culturi. Parcă nici nu îți vine a bea vinul cela. Așa murdărie e acolo”, a spus un localnic.
„Nu se ia nicio măsură cu cei care au făcut treaba asta, ei nu au nici rușine. Eu trăiesc în regiunea asta și vedem când ard și anunțăm. E păcat, arde și copacul, și vegetația, și animale, gândaci”, a spus o localnică.
În Ghidighici, autoritățile spun că incendiile la groapa de gunoi au fost oprite după securizarea zonei. Platforma este supravegheată video și păzită permanent. Chiar și așa, proprietarii terenurilor din apropiere reclamă că deșeurile ușoare, purtate de vânt, ajung în continuare pe câmpuri și printre culturi.
„Cu siguranță, mai mult de patru ani nu mai avem incendii, se îngrijește, este păzită, este securizată. Sunt și câteva camere care la fel sunt monitorizate. La noi este autorizată, autorizarea este până în 2028, până când suntem cu acte în regulă. Plasticul îl colectăm separat, iar sacoșele, asta e, nu avem un mecanism pentru sacoșe”, a declarat primarul localității Ghidighici, Victoria Calmîș.
În Republica Moldova sunt peste o mie de gropi de gunoi neautorizate, iar numărul lor este în continuă creștere, spun specialiștii de la Ministerul Mediului.
„Numărul gunoiștilor pe care le identifică în teren este de 2,5 ori mai mare decât numărul localităților pe care le avem în țară. Din păcate, ele toate sunt neconforme, cu unele excepții, câteva depozite care au autorizație de funcționare. Un lucru mai puțin plăcut nu este doar faptul că ele sunt amplasate în locații mai aproape de 500 de metri. Sunt cazuri când sunt amplasate în fâșii de protecție a râurilor, sunt amplasate la o distanță mai mică de 500 de metri de ariile naturale protejate”, a declarat secretarul de stat al Ministerului Mediului, Grigore Stratulat.
Incendiile la platformele de deșeuri sunt tot mai dese. Datele Inspectoratului General pentru Situații de Urgență arată că, în ultimii ani, numărul acestor cazuri a crescut constant, iar în 2025 aproape s-a triplat comparativ cu 2022.
Fiecare incendiu înseamnă o cursă contracronometru pentru salvatori. În cazul gropilor de gunoi, focarele ascunse sub straturile de deșeuri consumă rapid resursele de intervenție, iar alimentarea autospecialelor cu apă devine o provocare. De 23 de ani, Sergiu Frunză participă la cele mai complicate intervenții. El spune că lipsa infrastructurii și distanța față de sursele de apă îngreunează semnificativ misiunile. Cele două tone de apă din autospecialele de intervenție se pot termina în doar 10 minute.
„Sunt niște intervenții complicate din punct de vedere că ele sunt niște incendii adânci, care pot mocni și la jumătate de metru adâncime și la un metru adâncime, și, din acest considerent, sunt niște intervenții care trebuie monitorizate chiar și 24 de ore, chiar și două zile. În gunoiști poate să persiste și pericol de explozibil. De exemplu, în perioada estivală, arde gunoiștea, nu este niciun fel de monitorizare, absolut, de acolo se extinde la vegetația uscată și așa în continuare poate să ajungă la zonele locuibile”, a declarat șeful Direcției regionale Coordonare și Dirijare a intervenției, IGSU, Sergiu Frunză.
În anul 2020 au fost înregistrate peste 1.100 de incendii de vegetație, iar în 2025 numărul acestora a depășit 4.700. Cele mai multe cazuri sunt în zona centrală a Republicii Moldova. Anul 2022 a fost unul record în ultimii cinci ani, cu peste 10 mii de incendii de vegetație. Cel mai des, pompierii sunt nevoiți să folosească mijloacele manuale de stingere. În unele zile sunt înregistrate și peste 200 de incendii de vegetație pe întreg teritoriul țării, iar extinderea poate fi pe sute de hectare. Sergiu Frunză spune că a trecut prin multe situații complicate.
„Într-un moment dat, brusc s-a schimbat direcția vântului și, fiind cu colegii, ne străduim să fim minimum câte două persoane permanent alături, brusc focul mi-a tăiat calea și nu știam care e situația cu colegii mei. Sunt temperaturi majore, poți să te sufoci, este insuficiență de apă, poți să te simți și rău. Am avut și eu situații personal când am inhalat fumul toxic în intervenții, care, datorită colegilor mei, care m-au ajutat să ajung la ambulanță, să îmi acorde ajutor să respir cu oxigen. Sunt diferite cazuri la care noi ne expunem acestui risc poate din cauza unei persoane neglijente”, a declarat șeful Direcției regionale Coordonare și Dirijare a intervenției, IGSU, Sergiu Frunză.
„În astfel de situații, echipajele merg în misiune pentru lichidarea focarelor de vegetație, pentru că și acestea sunt importante, dar de cealaltă parte a telefonului sunt alte apeluri prin care solicită la deblocare, descarcerare, incendii în locuințe unde este pusă în pericol viața oamenilor”, a declarat ofițerul de presă al IGSU, Liliana Pușcașu.
Ministrul Mediului a precizat că se lucrează la diferite mecanisme pentru gestionarea platformelor de gunoi, multe dintre ele amenajate cu zeci de ani în urmă.
„Dacă voi doriți ca eu să îmi asum responsabilitatea pentru fiecare gunoiște în țară, eu am să o fac. Dar nu m-aș fi simțit vinovat dacă nu aș fi avut un plan de a găsi o soluție pentru Republica Moldova, acesta este deșeul solid în Moldova, iar odată cu aceste deșeuri vom veni cu proiecte pentru a lichida aceste gunoiști. Trebuie să înțelegem că orice gunoiște care ar fi lichidată ar crea premise pentru una nouă, pentru că în aceste momente generăm deșeuri”, a declarat ministrul Mediului, Gheorghe Hajder.
Incendiile de vegetație și cele de la gropile de gunoi afectează grav mediul. Flăcările distrug vegetația, poluează aerul și degradează solul, iar arderea deșeurilor eliberează substanțe toxice care pot contamina solul și apele subterane. Efectele se resimt pe termen lung asupra naturii și sănătății oamenilor. De cele mai multe ori, cei care provoacă incendii de vegetație sau la gropile de gunoi nu pot fi trași la răspundere.
„E foarte greu să demonstrezi că persoana X sau Z a incendiat acest lan de grâu sau această porțiune de fâșie forestieră. La noi, cum se spune, fuga e rușinoasă, dar e sănătoasă. A luat, a incendiat lanul și a plecat”, a declarat șeful de direcție al IPM, Maxim Bruma.
Amenzile pentru astfel de fapte sunt de până la 15 mii de lei.
În 2025 s-au înregistrat peste 1.500 de contravenții, depășind 4 milioane de lei. Potrivit Ministerului Mediului, închiderea gropilor de gunoi va începe din 2027-2028 și va continua până nu vor fi lichidate toate platformele neautorizate.
