Magistrații au stat aproape patru ore la aceeași masă cu președintele și i-au prezentat mai multe probleme din sistem, de la lipsa resursei umane până la cea a spațiilor improprii pentru desfășurarea actului de justiție. De asemenea, au reclamat ingerințe ale șefilor de instanțe și parchete, dar și cercetări disciplinare declanșate împotriva unor magistrați fără motive reale.

În plus, s-a vorbit despre schimbări succesive ale completurilor în dosare penale, situație care ar fi dus la prescrieri „pe bandă rulantă”. Una dintre propunerile formulate a fost modificarea legislației, dar și desființarea Inspecției Judiciare.

Discuțiile dintre Nicușor Dan și magistrații veniți la Cotroceni s-au încheiat după mai bine de 3 ore și jumătate.

„Este o primă discuție, deci este o dezbatere care e util să continue. A fost această presiune a timpului pentru această întâlnire, dar și pentru asta am cerut ca materialele de la dumneavoastră să vină doar până joi și după aceea am prelungit până sâmbătă, dar evident că în continuare suntem disponibili pentru orice fel de sugestie, sesizare. Multe din lucrurile care au fost sesizate de dumneavoastră sau de alți magistrați necesită verificări care o să ia timp și de asta în mod special am pus întrebarea, pentru că dacă dumneavoastră aveți disponibilitatea de a verifica anumite lucruri și nu aveți informația, putem să vă ajutăm cu asta. (…) În concluzie, cred că dezbaterea este utilă și pentru ca publicul larg să înțeleagă condițiile de muncă ale magistratului, pentru că cumva discuția a fost foarte abstractă despre condiția socială a magistratului și cred că e util ca oamenii să afle cum inclusiv procurorii se duc sau procurorul de ședință se duce să vadă dacă a venit dosar în arhivă, nu a venit… Deci astea sunt lucruri care sunt importante. Deci mulțumesc și discuțiile vor continua”, a spus Nicușor Dan, la finalul discuțiilor.

Discuţiile de la Cotroceni continuă cu un grup de 20 de magistraţi, care au solicitat ca întrevederea să fie fără presă.

La întâlnirea publică cu Dan au participat:

1. Dragoș Cătălin, președinte Asociația Forumul Judecătorilor din România, judecător la Curtea de Apel București
2. Alin Bodnar, Secretar General Asociația Forumul Judecătorilor, judecător la Tribunalul București
3. Mihai Cătălin Constantin, judecător Curtea de Apel Ploiești
4. Andrei Soare – Judecător Tribunalul Brașov
5. Liviu Cârneci, judecător Tribunal Covasna
6. Daniel Ungureanu, procuror Parchet de pe lângă Curtea de Apel Ploiești
7. Deriuș Laura, procuror Parchet Judecătoria Sector 1, București
8. Vartic Marius Catalin, fost procuror DNA timp de 26 de ani, pensionat
9. Alexandru Oancea, procuror Judecătoria Gherla, eliberat din funcția la data de 01 noiembrie prin decret prezidențial, la inaintarea demisiei
10. Bogdan Pârlog , președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, procuror militar
11. Cristian Anghel, fost procuror la Parchet Tribunalul București și DNA, a ocupat o perioada funcțiile de consilier juridic și director ajunct in Ministerul Justiției. Pensionat in octombrie 2025.

Primul care a vorbit a fost Dragoș Cătălin, preşedinte al Asociaţiei Forumul Judecătorilor:

* aceste regrese din Justiţie, care derivă din legile care au fost adoptate în anul 2022, să fie cunoscute de întreaga opinie publică;

* singura soluţie pentru a putea remedia aceste aspecte este o modificare rapidă a legilor Justiţiei;

* din păcate, în niciun fel de profesie, nu există posibilitatea de a reglementa doar intern aceste lucruri, ci trebuie o intervenţie exterioară, iar cel mai îndreptăţit este Parlamentul României, care se bucură de legitimitate, de alegerea cetăţenilor români;

* profesia de magistrat e o profesie tăcută. Noi, de regulă, emoţiile le exprimăm în cuvinte. Aşa cum dumneavoastră, matematicienii vă exprimaţi emoţiile în cifre, noi le exprimăm în cuvinte. Deci, ca atare, faptul că există, totuşi, atâţia colegi care acceptă public o astfel de discuţie este îmbucurător

***

„Magistrații resimt o stare de temere generalizată” din cauza dublului standard aplicat de Inspecția Judiciară, a spus Liviu Cârneci, judecător la Tribunalul Covasna.

„Există o relație foarte apropiată între unii colegi magistrați și politicieni, iar acest lucru este nepermis”, a spus la rândul său Cristian Anghel, fost procuror. El a arătat că societatea noastră a permis mult prea des politicului să intervină în justiție, ceea ce a dus la situația actuală, iar modificarea legii nu va fi suficientă dacă aceste interferențe nu vor fi stopate.

Liviu Cârneci – judecător la Tribunalul Covasna:

* ”am comunicat către Administraţia Prezidenţială două cazuri punctuale care ar putea să prezinte caracteristicile unor abuzuri. Acestea nu cred că sunt simple accidente, ci simptome ale unui sistem profund disfuncţional. Problema reală este că sistemul de justiţie nu dispune de mecanisme interne reale de autocorecţie. Abuzurile nu sunt identificate şi corectate din interior pentru că puterea este concentrată excesiv la vârf, într-un mod care permite controlul informal al carierei tuturor magistraţilor şi selecţia oamenilor care optează pentru funcţii de conducere după alte criterii decât cele meritocratice;

* în ultimii ani, cred că s-a consolidat un sistem oligarhic în Justiţie, al cărui centru de greutate se află la vârful Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi al CSM. Prin legile Justiţiei adoptate în anul 2022 s-au creat pârghii suficiente pentru a se tria şi fixa în timp anumite funcţii cheie în ierarhia sistemului judiciar;

* chiar dacă persoana care se află acum la vârful conducerii sistemului judiciar va pleca (Lia Savonea – n.r.), mecanismele vor continua să rămână şi sistemul va funcţiona. Mă refer la faptul că absolut toate procedurile ce influenţează cariera magistratului sunt caracterizate prin lipsa totală de transparenţă şi prin lipsa unor garanţii minime de obiectivitate. Aş vrea să dau câteva exemple concrete. Mă refer la procedura cercetării disciplinare, de exemplu. În primul rând, există un dublu standard în activitatea Inspecţiei Judiciare. Anumiţi judecători desfăşoară activităţi care presupun o apropiere vizibilă de actori politici. Spre exemplu, sunt judecători care au fost propuşi drept ministru al Justiţiei, în timp ce deţineau această calitate de judecători şi nu li s-a întâmplat absolut nimic. Sunt judecători care postează pe reţele de socializare mesaje care sfidează efectiv bunul simţ, nu li se întâmplă absolut nimic;

* în schimb, sunt alţi judecători cărora li se aplică sancţiuni disciplinare disproporţionate, inclusiv excluderea din magistratură, pentru activităţi care nici măcar nu pot fi încadrate ca abateri disciplinare;

* nu sunt absolut deloc consecinţe negative pentru magistraţii care iau astfel de decizii abuzive la nivelul Consiliului Superior al Magistraturii. Unii dintre magistraţi – se poate considera că au fost promovaţi. Spre exemplu, unul dintre magistraţii care a decis excluderea din magistratură a domnului Danileţ a fost numit secretar general la Ministerul Justiţiei. Un alt magistrat a fost numit director al Institutului Naţional la Magistraturii;

* în condiţiile în care există clar un dublu standard al Inspecţiei Judiciare, magistraţii resimt o stare de temere generalizată cu privire la posibile abuzuri;

* în sistemul nostru de justiţie se munceşte foarte, foarte mult, comparativ cu alte ţări. Este un volum de muncă imens, aspect care nu este subliniat suficient de mult. Marea majoritate a magistraţilor sunt de bună credinţă, au vocaţie pentru această profesie şi este nedrept dacă se generalizează aceste disfuncţionalităţi”. 

***

Bogdan Pîrlog, procuror militar, președinte Asociația Inițiativa pentru Justiție, care anterior a fost sancționat pentru criticile aduse sistemului judiciar, a spus că actuala stare a justiției se datorează colaborării dintre grupuri din interiorul sistemului și grupuri externe.

„Situația în care se află sistemul judiciar nu s-a produs ca urmare a acțiunii unor forțe interne sau externe, ci când găști din sistem și-au dat mâna cu găști din afara sistemului și au adus sistemul în stare de moarte clinică.”, a spus Pîrlog.

***

Procuroarea Deriuș Laura, cu peste 20 de ani de experiență a arătat că, după activitatea desfășurată la Parchetul sectorului 1 și ulterior la DNA, unde a instrumentat dosare complexe, a apărut un sentiment de insecuritate profesională. Ea a invocat că dosarul Marian Vanghelie, unul problematic din punct de vedere juridic, cu întârzieri și blocaje în soluționarea unor cereri, și a afirmat că puterea șefilor de a evalua și infirma actele procurorilor creează un sistem periculos și o percepție de influență externă asupra actului de justiție.

Şeful statului a adresat săptămâna trecută invitaţia de a avea o discuţie „fără limită de timp”, luni, începând cu ora 10:00, tuturor magistraţilor care vor să reclame problemele din sistem.

Sâmbătă, acesta a anunţat că luni consultările vor avea loc în mai multe runde de discuţii: atât cu grupuri de magistraţi care doresc să participe împreună, cât şi individual, cu cei care au solicitat explicit acest lucru în e-mail.