Inițiativa Ministerului Justiției de modifica situația celor două procuraturi specializate - Procuratura Anticorupție și Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale -, în opinia lui Cristi Danileț, magistrat și profesor de drept din România, nu trebuie privită ca măsură îndreptată împotriva procurorului-șef, a oamenilor politici sau a oamenilor obișnuiți, ci ca cerințe de eficientizare.
„În primul rând, trebuie să înțelegem că corupția la nivel înalt, cât și crima organizată, ating securitatea statului. În al doilea rând, UE poate să accepte ca parteneri și, ulterior, ca membru un nou stat în condițiile în care acesta întrunește niște standarde minime de justiție. În al treilea rând, corupția și crima organizată au o legătură directă. Atunci când se dă mită la nivel înalt, mita se dă pentru a se comite un act ilegal, pentru a se obține niște avantaje uriașe”, a declarat Cristi Danileț la emisiunea „Punctul pe AZi” de la TVR Moldova.
„Lucrurile astea trebuie analizate de niște procurori foarte specializați, integri (…) Un procuror care investighează un furt de biciclete nu poate să se ocupe de corupție politică sau crimă organizată. Specializarea pe anticorupție și crimă organizată este foarte sensibilă. Trebuie să fie în mâna unui număr redus de procurori care trebuie să lucreze numai cu asta, care trebuie să știe foarte bine atât legislația internă, cât și cea internațională.”
Magistratul român susține că înțelege rațiunea Ministerului Justiției de a comasa cele două procuraturi și declară că noua structură trebuie coordonată de același procuror-șef. „De multe ori, se vor aproba acte de urmărire penală extrem de delicate, care trebuie să fie cunoscute de foarte puțini oameni din procuratură și care să poată acționa în mod eficient și pe direcția de anticorupție, și pe direcția de crimă organizată”, a spus el.
Ce ține de selectarea unei variante optime pentru reformarea procuraturilor specializate, între comasarea celor două procuraturi și crearea unei secții în cadrul Procuraturii Generale, cu detașarea unor procurori din cele două procuraturi specializate, judecătorul a vorbit despre experiența României la acest capitol.
„Aceste discuții s-au purtat și in România. DNA și DIICOT sunt văzute ca secții în cadrul Parchetului General. Nu sunt parchete separate. Sunt secții care au birouri teritoriale. Adică, deasupra se află un șef, care va avea în coordonare cele două secții, în aceeași măsură. (…) Procuratura Anticorupție și cea de crimă organizată ar trebui să fie o singură unitate de procurori care să facă doar dosare de acest fel. Desigur, ea trebuie să fie în cadrul celei mai înalte structuri: Procuratura Generală”, a spus magistratul.
„Tot ce ne dorim este să vedem că se fac dosare atunci când se încalcă legea. Cine greșește plătește și acesta este un standard pe care UE îl impune tuturor statelor, inclusiv celor candidate, să se vadă că se face justiție.”
