„Principala amenințare (n.r. pentru R. Moldova), după actorii politici interni, o reprezintă regimul separatist din regiunea transnistreană care a fost tolerat, dar și încurajat pe anumite locuri de către autoritățile de la Chișinău, dar și de către autoritățile statelor partenere care au participat la acel proces de soluționare a conflictului transnistrean”. Opinia aparține Angelei Grămadă, președinta ESGA București, și a fost exprimată în cadrul emisiunii „Punctul pe AZi”, de la TVR MOLDOVA.
„Știm foarte bine care a fost amenințarea de la extinderea agresiunii asupra Ucrainei că au fost organizate provocări. Știm foarte bine a apărut în presă despre aceste intenții de a organiza provocări, respectiv în regiunea transnistreană, să fie acuzate atât autoritățile de la Kiev, cât și autoritățile de la Chișinău, dar știm că s-au luat și anumite măsuri pentru a întări capacitatea de răspuns și de reacție a autorităților de la Chișinău în relația cu autoritățile separatiste de la Tiraspol. E de apreciat în trecut faptul că autoritățile de la Chișinău au tratat regiunea transnistreană în discuțiile bilaterale cu UE drept un teritoriu integru, în sensul că toți locuitorii din R. Moldova sunt tratați ca cetățeni ai R. Moldova, respectiv, drepturile și libertățile tuturor sunt luate per ansamblu și au fost incluse în acele documente care au fost semnate, negociate, ratificate și de statele membre ale UE. Cred că aceasta ar trebui să fie și abordarea noastră în continuare în ceea ce privește integrarea europeană”, a spus Angela Grămadă.
Totodată, ea a opinat că autoritățile constituționale ale R. Moldova ar trebui să ia în calcul faptul ca să găsească în termeni proximi o soluție pentru rezolvarea acestui conflict.
„Ceea ce putem noi să ratăm este faptul că nu reușim să urcăm pe agenda internațională cât mai sus soluționarea acestui conflict atunci când ni se oferă această posibilitate și această șansă. Noi nu vedem războiul din Ucraina ca pe o oportunitate de a integra țara, de a readuce în controlul autorităților constituționale acea regiune care mai bine de 30 de ani, practic, răspunde în calitate de instrument în mâinile Moscovei pentru a suprima orice încercare a autorităților de la Chișinău de a merge spre o dezvoltare proprie care să fie independentă, suverană de dorințele unor lideri, indivizi care înțeleg altfel reorganizarea lumii. Ce se întâmplă acum la Tiraspol nu este altceva decât parte a acelor provocări organizate de partea rusă, dar asta în contextul în care se suprimă tot mai mult și mai mult capacitatea de a influența direct decizii la Chișinău pentru că deja un instrument s-a pierdut și mă refer la partea aceasta energetică de presiune împotriva Chișinăului. Dar există alte instrumente care vor fi în continuare folosite dacă vor permite autoritățile de la Chișinău acest lucru și dacă nu vom avea acea viziune despre care tot vorbim de aproape doi ani, de când s-a început agresiunea extinsă asupra ucrainei, că R. Moldova nu are o viziune proprie, că mereu a accepta să discute alte planuri, prevederi, concepte cu privire la soluționarea conflictului transnistrean, dar nu a venit niciodată cu o proprie valoare a contextului, resurselor și cu soluții care să fie incluse într-o viziune concretă de reîntregire a teritoriului R. Moldova.
Transnistria va continua să fie o amenințare pentru R. Moldova și asta doar datorită faptului că noi nu știm sau cel puțin nu învățăm sau nu avem această încercare de a face ceva în sensul de a scăpa de această problemă care atârnă ca o piatră și niciun referendum nu ne va ajuta în negocieri cu UE dacă noi vom avea această problemă și în continuare nesoluționată. Riscă R. Moldova să își exindă inclusiv din cauza acestei dileme de securitate acea capacitate de a deveni într-o perioadă deja stabilită ca fiind anul 2030 să devină țară membră a UE dacă nu face ceva cu Transnistria”, a afirmat Angela Grămadă.
Ea susține că Moscova va găsi noi metode de destabilizare a situației din R. Moldova, pe lângă pârghia energetică, pe care deja nu o mai are.
„Din fericire cred că presiunea energetică a mai scăzut și asupra statelor din regiune, dar și asupra statelor membre ale UE și Moscova înțelege că acest instrument nu mai poate fi folosit la fel ca înainte și trebuie să găsească noi metode de suprimare a oportunităților economice, noi metode prin care să deranjeze acest echilibru al puterilor într-o anumită țară, să deranjeze anumite „alunecări”, pentru că ele, de fapt, sunt în beneficiul societăților acestor state spre democrație, principii, valori, instituții reziliente care să poată face unor riscuri, provocări externe din ce în ce mai fine din partea Federației Ruse. Acum depinde de noi să facem o evaluare corectă, să măsurăm ce resurse avem disponibile pentru a contracara anumite amenințări, riscuri, astfel, încât într-un final să nu permitem această intervenție externă în detrimentul intereselor naționale și obiectivele de politică externă sau de securitate națională”, a opinat Angela Grămadă.
