Uniunea Europeană se află în fața unor decizii de referință privind reforma și extinderea, iar pentru a discuta aceste subiecte, miniștrii de externe ai statelor membre ale UE și ai celor zece țări care doresc să devină membre s-au reunit joi, la Berlin, pentru o conferință ministerială sub titlul “O Uniune mai mare și mai puternică – cum să facem ca Uniunea Europeană să fie pregătită pentru extindere și ca viitorii membri să fie pregătiți pentru aderare”.

“Suntem o familie europeană de națiuni. Extinderea este singura modalitate de a realiza o UE puternică, proactivă și unită“, a spus Kuleba, într-o dezbatere alături de miniștrii de externe ai Germaniei, gazda reuniunii, Sloveniei, stat membru care va marca anul viitor 20 de ani la aderare, Macedoniei de Nord, stat candidat pentru aderarea la UE.

În calitate de membru al Uniunii, a spus ministrul de externe ucrainean, Ucraina va consolida securitatea și politica externă a UE.

“De asemenea, vom adăuga valoare pieței comune, ceea ce va duce la o securitate și o prosperitate mai puternice pentru toți europenii“, a completat șeful diplomației de la Kiev, descriind conferința organizată de Baerbock drept “importantă și oportună”.

Conferința are loc cu aproape o săptămână înainte ca executivul european să dea publicităţii un raport cu privire la stadiul progreselor realizate de Ucraina, Republica Moldova şi Georgia, şi să se pronunţe asupra începerii sau neînceperii negocierilor de aderare, înainte ca liderii 27 de state membre să ia o decizie în cadrul summitului Consiliului European ce va avea loc la Bruxelles la mijlocul lui decembrie.

“Aşteptăm cu nerăbdare prezentarea acestui raport şi am motive să cred că el va deschide calea pentru decizia Consiliului European asupra începerii negocierilor de aderare cu Ucraina şi cu alte ţări”, a adăugat Kuleba, referitor la raportul pe care Comisia Europeană îl va prezenta pe 8 noiembrie.

Într-un discurs plin de entuziasm, în care a prezentat extinderea Uniunii Europene ca pe o necesitate geostrategică, șefa diplomației germane Annalena Baerbock a pledat pentru ca Uniunea Europeană să decidă, luna viitoare, începerea negocierilor de aderare a Ucrainei și Republicii Moldova la UE, avansarea procesului de integrare a Balcanilor de Vest, iar din privința necesității reformelor interne ale Uniunii, ministrul german de externe a explicat că Berlinul este pregătit să renunțe la postul său de comisar european, cerând elaborarea unei foi de parcurs privind reformele interne ale UE în timpul viitoare președinții a Consiliului UE pe care Belgia o va deține în perioada 1 ianuarie – 30 iunie 2024.

Liderii statelor membre ale UE au făcut deja un pas semnificativ cu privire la politica de extindere a Uniunii Europene. Consiliul European de la Granada de la începutul lunii octombrie s-a încheiat cu adoptarea declarației prin care liderii europeni au pus bazele lansării procesului de reflecție privind agenda strategică 2024-2029 și au statuat că extinderea UE este “o investiție geostrategică” și că “atât UE, cât și viitoarele state membre trebuie să fie pregătite”.

De asemenea, președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, a folosit prilejul ultimului său discurs privind Starea Uniunii Europene înainte de alegerile europene pentru pentru a pleda în favoarea stabilirii unei viziuni europene cu privire la extinderea UE ca parte a “chemării istoriei” și a solicitat ca acest proces să avanseze fără să se aștepte modificarea tratatelor Uniunii Europene. În același timp, președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a sugerat că parlamentarii ucraineni și moldoveni ar putea deveni membri “observatori” ai Parlamentului European în timp ce țările lor negociază aderarea la UE.

Discuțiile dintre liderii europeni – impulsionate politic de poziționări ale cancelarului german Olaf Scholz, președintelui francez Emmanuel Macron și liderilor instituțiilor UE – au avut ca punct de plecare raportul întocmit de un grup de 12 experți însărcinați de guvernele Franței și Germaniei, care propune reforme radicale în perspectiva extinderii, pentru a raționaliza structura UE, inclusiv reducerea numărului de comisari și de membri ai Parlamentului European, precum și eliminarea veto-urilor naționale. De asemenea, studiul analizează mai multe opțiuni privind modul de funcționare a unei UE mai mari, inclusiv un buget mai mare, legarea mai strictă a plăților UE de condițiile statului de drept și trecerea la votul majoritar în locul unanimității în Consiliul European. Într-un demers care s-ar putea dovedi controversat pentru Franța și Germania, experții propun, de asemenea, redistribuirea unei ponderi mai mari a votului în cadrul Consiliului UE. Documentul propune, de altfel, o Europă cu patru viteze – nucleul, Uniunea Europeană însăși, membrii asociați (care au acces la piața unică) și Comunitatea Politică Europeană.

De altfel, la Consiliul European din iunie 2023, liderii celor mai mari zece țări UE, între care Emmanuel Macron, Olaf Scholz și Klaus Iohannis, au demarat un proces de reflecție strategică privind extinderea UE, concomitent cu gestul președintelui Consiliului European Charles Michel de a da startul discuțiilor între liderii UE privind următoarea agendă strategică 2024-2029, cu “extinderea UE în centrul dezbaterilor”, și prin care Uniunea trebuie să decidă ce fel de putere geopolitică și economică își dorește să fie. Subiectul a fost reluat, ulterior, la Forumul Strategic de la Bled din Slovenia de către președintele Consiliului European Charles Michel, care a subliniat că extinderea UE nu mai reprezintă un vis și a avansat ca termen anul 2030 pentru ca atât UE, cât și potențialii noi membrii să fie pregătiți pentru integrare. Concomitent, la reuniunea anuală a ambasadorilor francezi peste hotare, președintele Macron a relansat ideea unei “Europe cu mai multe viteze” pentru extinderea UE, punctând că cu 32 sau 35 de membri nu va fi ușor să avansăm.

Atât Ucraina, cât și Republica Moldova au primit statutul de țară candidată la UE în iunie 2022, iar mai multe voci cer ca Uniunea Europeană să adopte decizia deschiderii negocierilor de aderare cu cele două țări la summitul european din decembrie.

Opt sunt țările care au statut de candidat pentru aderarea la Uniunea Europeană: Albania, Bosnia și Herțegovina, Republica Moldova, Muntenegru, Macedonia de Nord, Serbia, Turcia și Ucraina. Cu trei dintre acestea – Muntenegru, Serbia și Turcia – negocierile de aderare au fost deschise, cu particularități diferite. Negocierile cu Muntenegru și Serbia sunt cele mai avansate, deși trenează, în timp ce tratativele de extindere cu Turcia, lansate în 2005, sunt blocate din cauza variilor tensiuni geopolitice și a incompatibilităților de viziuni politice.