Criza energetică din sezonul rece de anul trecut și din acest an a arătat încă o dată necesitatea diversificării surselor de aprovizionare cu energie și gaze pentru ca Republica Moldova să nu devină o țintă perpetuă și extrem de vulnerabilă a șantajului energetic cu extensii politice practicat de Moscova prin compania Gazprom. 

Secretarul de Stat în Ministerul Energiei, Constantin Borosan, a declarat în cadrul forumului de discuții „Viziunea strategică privind asigurarea securității naționale în contextul elaborării Strategiei Securității Naționale” că domeniul energiei este unul prezent.

“În contextul în care ne aflăm astăzi, domeniul energetic a fost cel care a declanșat mai multe crize. Domeniul energiei este unul care se află baza economiei și bunăstării societății și care influențează viața socială. Dependența energetică a avut reverberații în economie, politică, sau dezvoltarea țării. Iată de ce este importantă conștientizarea rolului securității energetice în arhitectura securități statului și identificarea măsurilor pentru reducerea riscurilor”, a declarat Borosan.

El a mai spus că scrierea unei noi Strategii a Securității Naționale are loc în paralel cu elaborarea, la Ministerul Energiei, a unei strategii aferente acestui domeniu.

“Este important să vedem că riscurile și amenințările sunt văzute în ambele documente în aceeași manieră de către actorii cu competențe în gestionarea securității. Securitatea energetică nu este doar despre energie. Anul trecut am demarat în aprilie colectarea sugestiilor pentru strategia energetică, acest proces fiind pornit de către doamna președinte Maia Sandu,“ a mai spus el. 

Sincronizarea politicilor

Secretarul de stat Constantin Borosan a mai vorbit și despre un alt document de politici care să fie sincronizate cu SSN și anume Planul Național Integrat privind Energia și Clima . 

“Acest plan presupune un efort analitic foarte mare în sensul modelării scenariilor de dezvoltare a sectoarelor energetice. Vorbim despre cum influențează sectorul energetic factori precum ar urbanizarea, electrificare, schimbarea comportamentului consumatorilor asupra consumului de energie pe termen lung etc. Toate acestea influențează cumva vulnerabilitățile energetice și invers”, a mai spus el. 

Borosan a mai evocat faptul că, în octombrie 2021, exista un guvern instalat de puțin timp și a existat și o reorganizare a procesului administrativ, fapt ce a influențat timpii de luare a deciziilor. De are asemenea, faptul că majoritatea conductelor gazeifere și a liniilor electrice trec prin regiunea separatistă transnistreană, acest lucru este o vulnerabilitate.

“Există două mari categorii care pot genera crize energetice. Prima este legată de infrastructură. Azi există infrastructură care traversează teritoriului regiunii transnistrene. Doar una nu traversează pe electric, la fel și pe gaze”, a spus el

Borosan a adus aminte de episoadele de cădere a energiei electrice din 15 și 28 noiembrie, atunci când pentru mai multe ore mai multe localități din Moldova au rămas în beznă din cauza atacurilor rusești asupra infrastructurii critice din Ucraina, țară care oferea la acest moment energie electrică Republicii Moldova. 

Doar intervenția promptă a României a făcut ca Republica Moldova să nu rămână în beznă, după ce a început furnizarea de energie electrică. 

“Ce s-a întâmplat în noiembrie a fost parte a acestor amenințări hibride. Eram doar patru persoane care se ocupau de aceasta criza, așadar este nevoie de consolidarea resurselor umane din instituțiile statului”, a mai spus el.

Cu toate acestea, lucrurile s-au remediat prin intervenția României și a UE. 

“Criza gazelor a fost gestionate și toți consumatorii au fost alimentați neîntrerupt. În octombrie 2022, a fost reluat procesul de livrări de gaze mai mici din partea Gazprom. Ce măsuri luăm în caz de crize? Consumul de gaze în sezonul de încălzire s-a redus cu aproape 50%, energia electrică s-a redus ca între 8-10%. Deci, putem atenua crizele care apar”, a mai spus el.

Borosan a mai spus că sprijinul partenerilor de dezvoltare a fost unul crucial pentru a ajuta Republica Moldova sa treacă peste aceste crize, referindu-se la UE, SUA, România, Ucraina. 

Sărăcia energetică și compensațiile din facturi

La rândul său, directorul executiv adjunct al Institutului pentru Politici și Reforme Europene (IPRE), Mihai Mogîldea, a declarat că una dintre amenințările la adresa securității naționale ține de sărăcia energetică. 

“Conform datele prezentate la finalul anului trecut, se cifrează undele la 60-70% din totalul populației. Astfel, circa două treimi din cetățenii Republicii Moldova suferă din cauza sărăciei energetice și nu au resursele necesare pentru a acoperi cheltuielile pentru alimentarea cu resurse energetice”, a spus el.

De asemenea, șeful de direcție din Ministerul Muncii și Protecției Sociale, Alexandru Gamanjii, a declarat că securitatea este un fenomen complex ce nu trebuie privit unilateral și doar în sens clasic al instituțiilor de forță.

“Noi am fost foarte implicați în elaborarea unui regulament care a fost aprobat prin hotărâre de guvern privind crearea fondului de reducere a vulnerabilităților energetice. Noi am conștientizat faptul că prețurile la energie vor crește pe fondul războiului din Ucraina și tensionarea situației în societate pentru că prețurile vor fi atât de mari că cetățenii nu vor putea plăti facturile”, a declarat oficialul. 

El a explicat că statul a oferit compensații la factură în acest sezon rece de circa cinci miliarde de lei, iar acest lucru a fost realizat cu contribuția statului, dar mai ales cu bani de la donatorii internaționali care au sprijinit masiv Republica Moldova în această perioadă. 

“Am atenuat potențiale tensiuni în societate. Dacă nu plăteam aceste compensații erau riscuri mari pentru societate, așa am reușit să le evităm”, a adăugat Gamanjii. 

Nu în ultimul rând, expertul economic Călin Negură de la Expert Grup, a vorbi despre faptul că începând cu 2019, întreaga lume și implicit Republica Moldova a fost lovită de crize succesive, care au debutat cu pandemia de coronavirus, crize energetice și geopolitice până la război. 

“Republica Moldova a depășit criza energetică cu ajutorul deschiderii partenerilor de dezvoltare. Abia după criza gazelor a fost introdusă obligația de a stoca gaze și sa avem rezerve”, a declarat el. 

Expertul a explicat că în timpul crizei energetice au fost evidențiate vulnerabilităților sistemului și s-a putut observa cum “putem să gestionam și minimizam efectul acestor riscuri și vulnerabilități”.  

Negură a vorbit și despre necesitatea reabilitării termice a clădirilor și cea a investițiilor în energiilor regenerabile pentru ca și Republica Moldova să poată atinge decarbonizarea până în 2050.