„Există niște mecanisme clare verificate de comunicare și pe aceste canale în continuare se comunică și se va comunica. Nu văd de ce s-ar schimba acum acestea”, a declarat șefa statului în cadrul unei emisiuni de la Realitatea. 

Liderul administrației separatiste de la Tiraspol, Krasnoselski, a vorbit, săptămâna trecută, de două ori, despre necesitatea organizării unei astfel de întâlniri. El a făcut această declarație în timpul unei întâlniri cu ambasadorul Lituaniei în Moldova, Tadas Valionis, și, de asemenea, în timpul unei întâlniri cu delegația OSCE. Krasnoselski a declarat că dialogul „ar avea un efect pozitiv” pe fondul „problemelor critice” din regiune.

Vadim Krasnoselski a făcut această declarație în contextul crizei gazelor din regiune, care a fost soluționată în decursul zilei de 16 octombrie.

La rândul său, șefa statului a spus că criza energetică din regiunea din stânga Nistrului reprezintă o problemă tehnică, și nu una definitivă, sistare a gazelor de Federația Rusă către regiunea transnistreană. În același timp, președinta a spus că, în general, nu se știe cât timp Federația Rusă va continua livrarea de gaze pe malul stâng.

În ce privește o eventuală reintegrare a celor două maluri ale Nistrului, aceasta ar necesita resurse financiare considerabile, a spus Maia Sandu, subliniind că se discută cu partenerii externi costurile acestui proiect. 

Totodată, șefa statului a menționat că atât timp cât Armata rusă se află în regiunea transnistreană, „autoritățile constituționale ale R. Moldova nu pot face mare lucru”. 

„Provocarea cea mare este cum reușim să scoatem de acolo armata rusă în mod pașnic pentru că dacă am rezolva această problemă, ar fi clar pentru noi care sunt următorii pași și reintegrarea ar deveni posibilă. Reintegrarea este un proces scump, financiar în primul rând. Sunt niște costuri financiare mari, niște costuri pe care noi le discutăm cu partenerii internaționali. Statul R. Moldova, de unul singur, nu are cum să acopere aceste costuri într-un timp restrâns”, a spus Maia Sandu.

„Pentru moment, până să ajungem la aceste probleme, trebuie să găsim o soluție de retragere a trupelor ruse care staționează acolo. Soluția asta bineînțeles că nu depinde de noi. Dacă depindea de noi, această problemă era rezolvată de mult. Este refuzul Kremlinului de a-și retrage trupele și noi, evident, insistăm în continuare doar pe rezolvarea pașnică a problemei”, a afirmat Maia Sandu.

Anterior preşedintele Parlamentului, Igor Grosu, a declarat că reintegrarea regiunii separatiste ar costa autoritățile de la Chișinău aproape jumătate de miliard de euro pe an.

Reprezentanții regimului pro-rus din stânga Nistrului se declară indignați că șefa statului, Maia Sandu, după învestirea sa în funcție în 2020, a anunțat că nu se va întâlni cu conducerea Transnistriei, inclusiv cu Vadim Krasnoselski. 

„Acesta a fost un act de perturbare directă a negocierilor, deoarece în 1990-2020 conducătorii Moldovei și Transnistriei s-au întâlnit în ciuda celor mai acute contradicții”, a spus analistul de la Tiraspol, Andrei Safonov, într-un articol publicat de asociația neguvernamentală  Expert-Grup  de la Chișinău. 

Acuzațiile la adresa Maiei Sandu că formatul „5+2” este blocat din cauza refuzului șefului statului de a comunica direct cu liderul secesionist sunt neîntemeiate. 

Conform formatului, cele două părți sunt reprezentate în procesul de reglementare prin negociatorii lor politici, și nu de președintele Moldovei sau liderul autoproclamat de la Tiraspol.