Intitulată „Marea Foamete în Moldova Sovietică, 1946–1947: Făptași, Victime și Amploare”, expoziția reunește 24 de panouri cu documente de arhivă, fotografii și mărturii care prezintă cauzele, amploarea și consecințele uneia dintre cele mai puțin cunoscute tragedii din Europa de Est. Materialele au fost păstrate timp de decenii în arhivele istorice.

Inițiatorul proiectului, europarlamentarul Eugen Tomac, susține că scopul expoziției este readucerea acestei pagini de istorie în atenția publicului european. „Ceea ce s-a întâmplat în 1946–1947 este o pagină tragică din istoria poporului român și a Republicii Moldova. Practic, am asistat la o crimă premeditată din partea statului sovietic stalinist”, a declarat Tomac.

Documentele prezentate arată că foametea nu a fost doar consecința secetei, ci și a unor politici deliberate. Președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, a vizitat expoziția și a subliniat importanța păstrării memoriei istorice. „Istoria Moldovei face parte din istoria noastră comună și este important să o transmitem generațiilor tinere, pentru ca niciodată să nu uităm”, a spus Metsola.

Mai mulți europarlamentari au legat această inițiativă de parcursul european al Republicii Moldova și de nevoia de a combate propaganda prin recuperarea memoriei istorice.

„Oamenii din Uniunea Europeană trebuie să cunoască istoria, iar istoria Republicii Moldova este parte a istoriei europene”, a declarat eurodeputatul Siegfried Mureșan, adăugând că „modelul sovietic de atunci este similar cu anumite practici ale prezentului bazate pe violență și șantaj”.

La rândul său, europarlamentarul Dan Barna a afirmat că „cea mai bună luptă cu propaganda este recursul la istorie, la adevărul istoric”.

 

Potrivit istoricului Ion Negrei, foametea a fost rezultatul unui mecanism organizat de control social. „Materialele din expoziție demonstrează caracterul organizat al fenomenului, prin politici menite să înfrângă populația și să o supună regimului sovietic”, a declarat acesta.

Datele istorice indică peste 200 de mii de morți și aproximativ 400 de mii de persoane afectate, însă cifrele exacte rămân incerte, în condițiile în care multe arhive au fost mult timp secretizate.

Documentele expuse includ și cazuri de canibalism înregistrate în mai multe regiuni ale fostei RSS Moldovenești, cu un total de 153 de cazuri documentate, potrivit Arhivelor Naționale.

În cadrul evenimentului de la Bruxelles a avut loc și o dezbatere cu istorici, europarlamentari și reprezentanți ai societății civile. Autoritățile de la Chișinău au anunțat că pregătesc o lege privind comemorarea victimelor foametei, care ar urma să fie dezbătută în Parlament în luna aprilie.

 

 

„Este o lege care ar permite deschiderea mult mai largă a arhivelor și sancționarea celor care neagă acest fenomen”, a declarat secretarul de stat Corneliu Cirimpei.

Președintele Consiliului Memoriei, Alexandru Postică, a subliniat că scopul inițiativei este accesul total la arhive pentru a clarifica amploarea tragediei.

Expoziția a fost completată de spectacolul-document „Copiii Foametei. Mărturii”, susținut de actorii Teatrului Național „Mihai Eminescu”, bazat pe mărturii reale ale supraviețuitorilor.

„Aceste istorii au fost culese din satele din sudul Republicii Moldova. Este o trăire aparte să joci asemenea roluri”, a spus actorul Ghenadie Gâlcă.

Pentru organizatori, evenimentul de la Bruxelles nu este doar un demers cultural, ci și unul de memorie colectivă, menit să aducă în spațiul public european o tragedie mult timp ignorată.