„În procesul de amalgamare voluntară, aleșii locali decid. Ei negociază cum va arăta primăria, unde va fi, cine va face parte din echipă, care sunt prioritățile de dezvoltare comune și, foarte important, vor beneficia de stimulente. În procesul de amalgamare normativă (obligatorie - n.r.), nu există negociere, pentru că te amalgamezi prin lege, nu există stimulente. Asta înseamnă că acolo unde nu există această asumare politică, cetățenii nu trebuie puși într-o situație în care nu vor putea beneficia de stimulente. Eu cred și sper că asemenea cazuri vor fi foarte puține”, a declarat oficialul.

Potrivit lui Buzu, autoritățile și-au stabilit un termen clar pentru implementarea reformei. „Noi avem un orizont până în 2029 și în această perioadă avem câteva etape. În toamnă, venim cu acel pachet de lege. Asta înseamnă că acum lucrăm cu aleșii locali, primăriile, comunitățile, ne vom consulta cu cetățenii să avem aceste decizii de amalgamare voluntară”, a precizat el.

În paralel, Guvernul pregătește un set de măsuri pentru consolidarea capacității administrațiilor locale. „Asta înseamnă că vom avea un efort de pregătire, vom schimba legile pentru ca să ne asigurăm că mai multe venituri din economia locală rămân în primării, vom avea un efort de digitalizare a primăriilor, vom lucra cu echipele, vom introduce funcții noi în primărie. Asta înseamnă că unii angajați vor trebui să deprindă competențe noi”, a explicat Buzu.

Oficialul a adăugat că reforma va viza și nivelul doi al administrației publice. „Ne vom preocupa de nivelul doi, de ce facem la raioane. În 2029 dorim cât mai multe primării care reușesc să aducă proiecte serioase, iar la nivel regional să avem proiecte care extind serviciile mai complexe, rețeaua de drumuri, investitori”, a conchis secretarul de stat.

Republica Moldova trece de la 32 la 10 raioane și introduce un prag minim de 3.000 de locuitori pentru o primărie. Conceptul reformei administrației publice locale a fost prezentat, pe 8 aprilie, de secretarul general al Guvernului, Alexei Buzu.