Victor Juc, directorul Institutului Cercetări Juridice, Politice și Sociologice al USM: „R. Moldova se confruntă cu un nivel înalt de vulnerabilitate din exterior datorită precarității sistemului securitate și apărare națională, iar din interior datorită precarității funcționalității instituțiilor puterii de stat și prezenței unei forțe politice. Au mai încercat să pătrundă pe teritoriul R. Moldova și alți indivizi ca să destabilizeze situația, de parcă nu s-a reușit, dar, desigur, că acțiunile de protest au și acest obiectiv. Trebuie de ținut cont de următorul fapt – factorii europeni și autoritățile naționale încearcă să facă tot posibilul pentru a menține stabilitatea internă. Dat fiind că R. Moldova se bucură de o deschidere fără precedent și instituțiile europene încearcă să îndepărteze sau să mai reducă din vulnerabilitatea R. Moldova urmărind și cum situația este în țările balcanice, în Bosnia în special, în Muntenegru, în Macedonia de Nord, într-o anumită măsură în Albania, în Serbia și R. Moldova cu capacitatea redusă de funcționalitate instituțiilor se dovedește a fi mult mai vulnerabilă și, desigur, că asemenea acțiuni trebuie să fie salutate și autoritățile naționale trebuie să întreprindă toate acțiunile posibile, legale și mai puțin televizate, iar acele personaje care vor fi identificate desigur că trebuie să fie pedepsite în conformitate cu legislația în vigoare. Și mai avem un moment, referitor la restricționare, desigur că R. Moldova din 24 februarie 2022 este instituită stare de urgență. Și în contextul stării de urgență pot fi adoptate măsuri care pot să restricționeze anumite acțiuni. Sigur că luna mai este una foarte agitată la capitolul acțiuni de masă: avem 9 mai unde tradițional iese forțele de stânga, avem 21 mai care se așteaptă o acțiune de masă largă, există temeiul legal pentru unele restricționări, dat fiind situația excepțională”.

Mihai Isac, expert în relații internaționale de la București: „În mod sigur Partidul Șor va încerca să permanentizeze o serie de proteste, pe 7 mai se anunță o mare acțiune de rezistență împotriva regimului Sandu-Recean, avem pe 9 mai acea manifestare a regimentului nemuritor, pe 9 mai este de așteptat ca și autoritățile să organize manifestări de Ziua Europei, după asta pe 21 mai acea Mare Adunare Națională, avem și alte partide care au anunțat prezența dar pentru a tulbura apele. Autoritățile vor fi nevoite să ia anumite măsuri de securitate, totuși aceste măsuri de securitate trebuie luate cu mare atenție pentru a nu permite acestor grupări finanțate din bani necurați să își asume această mantie a rezistenței în fața unui regim opresiv. Metodele prin care Partidul Șor va încerca să escaladeze presiunea pe care o exercită vor fi tot mai ingenioase. În mod sigur autoritățile de la Chișinău vor lua o serie de măsuri, ce măsuri vor putea lua ne va spune doar timpul”.

Angela Grămadă, președinta ESGA București: „Pe lângă această ură discursivă la care noi asistăm și la care autoritățile din R. Moldova încearcă să răspundă într-o manieră diplomatică avem foarte multe elemente care nu se văd în spațiul public și o mare parte dintre aceste elemente este vorba despre personaje dubioase care ajung pe teritoriul R. Moldova, care ajung și din regiunea transnistreană, de actori politici care acționează în dezinteresul R. Moldova atât la nivel local, dar cât și în capitală. Există foarte multe elemente pe care rușii le vor folosi din ce în ce mai agresiv, în condițiile în care se apropie nu doar acel apel public lansat de Maia Sandu pentru ca populația să se alăture acelui eveniment din 21 mai, dar și din cauza faptului că există acel Summit al comunității europene. Dar vorbim și de faptul că se apropie acel moment în care R. Moldova va fi evaluată de către Comisia Europeană în ceea ce privește recomandările pe care și le-a asumat să le îndeplinească pentru a începe negocierile. De fapt cred că miza acestei ure discursive lansată în spațiul informațional, tot acest atac la adresa autorităților publice are un singur obiectiv de a opri, încetini R. Moldova în ceea ce privește parcursul european. Integrarea europeană rușii au încercat să o saboteze începând cu anul 2008, atunci când a apărut în spațiul public ideea Parteneriatului Estic și ulterior s-a întâmplat. Au fost foarte multe procese și încercări ale Federației Ruse de a opri, de a încetini acest parcurs european a tuturor statelor din spațiul post-sovietic. Le-a reușit parțial cu anumite, din păcate Georgia este acolo unde este astăzi, dar R. Moldova este într-o situație în care trebuie să echilibreze acest parcurs european și în același timp să vorbească despre beneficii, avantaje, lucruri care ar putea să le aducă cetățenilor R. Moldova inclusiv din zonele populate de către minorități toate acele elemente care să influențeze într-un sens pozitiv nivelul de trai al propriilor săi cetățeni, altfel dăm pur și simplu spațiu forțelor pro-ruse, dar și oficialilor de la Kremlin să folosească ezitarea noastră discursivă sau pur și simplu reacția întârziată a Chișinăului într-un sens destul de neconceput pentru promovarea intereselor naționale”.