Cele 27 de state membre ale Uniunii Europene și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, se reunesc joi, la Bruxelles, pentru un summit extraordinar cu privire la Ucraina, destinat să asigure această țară că nu va fi lăsată singură în fața agresiunii ruse și să adopte decizii privind consolidarea apărării europene după disputa încinsă dintre președintele SUA, Donald Trump, și omologul său ucrainean vinerea trecută la Casa Albă.
Printre prioritățile acestei reuniuni convocate de șefa Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se numără problema întăririi apărării europene în fața amenințării ruse și a dezangajării americane, relatează TVR Info.
„Europa se confruntă cu o amenințare clară și imediată de o amploare pe care niciunul dintre noi nu cunoscut-o în viața sa de adult”, a afirmat Ursula von der Leyen într-o scrisoare adresată liderilor celor 27 de țări membre ale UE.
Viitorul cancelar german Friedrich Merz a apreciat, la rândul său, că Bătrânul Continent trebuie să se pregătească pentru „cel mai rău scenariu” privind o Organizație a Tratatului Atlanticului de Nord (NATO) lipsit de garanția securității americane.
Președintele francez, Emmanuel Macron, a declarat miercuri seară că „se vor decide finanțări comune masive pentru achiziționarea și producerea pe teritoriul european de muniții, tancuri, armament, echipament dintre cele mai inovatoare”.
În plus, „statele membre vor putea să-și crească cheltuielile militare fără ca aceasta să fie luat în considerare în deficitul lor”, o măsură cerută în special de Paris și Berlin.
Macron dorește de asemenea „să deschidă o dezbatere strategică’ cu privire la protejarea Europei de către umbrela nucleară franceză, subliniind totodată că, în orice caz, decizia privind o eventuală lovitură ‘va rămâne în mâinile președintelui francez”.
Într-un context geopolitic total dat peste cap de luările de poziție ale președintelui SUA, Comisia Europeană a dezvăluit un plan de „înarmare a Europei” vizând mobilizarea a circa 800 miliarde de euro.
O „primă etapă” ar urma să primească acordul de principiu din partea liderilor celor 27 de state ale blocului comunitar, potrivit unor diplomați de la Bruxelles.
În acest stadiu, circa 30 milioane de euro vor fi disponibile pentru Ucraina în 2025, iar mai multe țări din UE nu văd o necesitate imediată pentru creșterea acestei sume.
Washingtonul, care s-a apropiat în mod fățiș de Kremlin după o convorbire telefonică între Donald Trump și omologul său rus Vladimir Putin la 12 februarie, a înghețat luni întregul ajutor militar american pentru Ucraina.
Această înghețare, despre care experții spun că va compromite în cele din urmă capacitatea Kievului de a se apăra împotriva agresiunii ruse, se referă și la schimbul de informații, a declarat miercuri șeful CIA, John Ratcliffe, un element esențial pentru soldații ucraineni pe câmpul de luptă.
„Suspendăm și revizuim toate aspectele” relațiilor noastre cu Ucraina, a declarat consilierul pentru securitatea națională al Casei Albe, Mike Waltz.
Ucraina, care și-a înmulțit gesturile de aplanare a episodului din Biroul Oval de vineri, când Trump a amenințat că va „lăsa Ucraina să cadă”, a indicat miercuri că lucrează la noi negocieri cu SUA.
Șeful administrației prezidențiale ucrainene, Andrii Iermak, a afirmat apoi că a discutat telefonic miercuri cu Waltz. Cei doi au convenit ca echipele lor să se întâlnească într-un viitor apropiat, potrivit Kievului.
Șeful statului ucrainean cere garanții de securitate solide aliaților săi occidentali în cadrul unor eventuale negocieri pentru a se asigura că armata rusă nu-i va invada din nou țara după o ipotetică încetare a ostilităților.
„Cu toții ne dorim un viitor sigur pentru oamenii noștri. Nu o încetare temporară a focului, ci o încheiere a războiului odată pentru totdeauna. Cu eforturile noastre coordonate și sub conducerea SUA, acest lucru este pe deplin realizabil”, a scris el miercuri pe rețelele de socializare.
Președintele ucrainean a propus marți un armistițiu cu Rusia în aer și pe mare pentru a începe discuțiile cu privire la o „pace durabilă”, sub „conducerea” lui Donald Trump.
El a afirmat că Ucraina este dispusă de a semna cu Statele Unite un acord-cadru privind exploatarea resurselor naturale din Ucraina, pe care președintele american îl cere.
Acest mesaj a părut să redeschidă ușa dialogului între Kiev și Washington, Donald Trump exprimându-și satisfacția marți – într-un discurs în fața Congresului – în legătură cu asigurările primite de la Volodimir Zelenski că este gata să discute despre o „pace durabilă” cu Rusia.
Într-un discurs televizat către națiune miercuri seara, președintele francez Emmanuel Macron a avertizat că „amenințarea rusă este aici și afectează țările europene, ne afectează pe noi”.
El a subliniat că Moscova „a transformat deja conflictul ucrainean într-unul global”, „ne încalcă frontierele pentru a asasina opozanți, manipulează alegerile din România și Moldova” și „încearcă să ne manipuleze opiniile cu minciuni răspândite pe rețelele de socializare”, conform BFMTV.
Potrivit lui, „această agresiune nu pare să cunoască frontiere” și, în acest context, „a rămâne spectator ar fi o nebunie”.
Această poziție nu întrunește unanimitatea în rândul celor 27 de state membre: premierul naționalist ungar Viktor Orban, un susținător al lui Donald Trump și Vladimir Putin, a amenințat să blocheze summitul de joi. Orban a avut o cină de lucru miercuri seara cu Emmanuel Macron.
În timp ce Washingtonul exercită presiuni asupra Ucrainei să capituleze în fața Rusiei, Moscova a efectuat noi atacuri cu drone și rachete asupra țării vecine. Patru persoane au fost ucise în loviturile ruse în noaptea de miercuri spre joi, dintre care trei în urma unui tir cu rachetă asupra unui hotel din Krivoi Rog (centru) – orașul natal al lui Zelenski – în timp ce alți 14 răniți sunt în stare critică. O altă persoană a fost ucisă într-un atac al Rusiei cu dronă asupra unui depozit din Sumî (nord-estul Ucrainei), potrivit autorităților locale.
