Într-o opinie juridică transmisă autorităților pe 11 noiembrie, Promo-LEX susține că interdicția de ieșire din Republica Moldova, anunțată pe 5 noiembrie, nu are temei legal. Potrivit organizației, legislația prevede posibilitatea interzicerii intrării unui cetățean străin în țară, precum și blocarea fondurilor acestuia, dar nu și restricționarea dreptului de a părăsi teritoriul Republicii Moldova în condițiile anunțate de autorități.

Asociația propune aplicarea Legii privind măsurile restrictive internaționale, care permite sancționarea persoanelor responsabile de tortură, detenții arbitrare și încălcări sistematice ale libertății de exprimare. Deciziile în acest sens pot fi adoptate de Consiliul interinstituțional de supervizare, prezidat de prim-ministru.

Promo-LEX precizează că, deși mecanismul legal există din 2023, acesta nu a fost utilizat până acum din inițiativa autorităților de la Chișinău. Cele 55 de decizii adoptate de Consiliu până în septembrie 2026 au vizat aplicarea unor măsuri stabilite de Uniunea Europeană, alte organizații internaționale sau state.

Organizația propune și un prim lot ilustrativ de 17 persoane care ar întruni criteriile pentru aplicarea sancțiunilor.

Potrivit Promo-LEX, între 2004 și mai 2026, Curtea Europeană a Drepturilor Omului s-a pronunțat în 65 de cauze ce vizează reclamanți din regiunea transnistreană. În 26 dintre acestea a fost constatată încălcarea dreptului la libertate, iar în 21 - încălcarea interdicției torturii și a tratamentelor inumane.

Asociația solicită, de asemenea, Ministerului Justiției să elaboreze, în termen de 60 de zile, modificările legislative necesare pentru extinderea posibilității de blocare a fondurilor și în cazul cetățenilor Republicii Moldova care dețin funcții în structurile de la Tiraspol.

Totodată, Promo-LEX cere Ministerului Afacerilor Externe să transmită Uniunii Europene dosarele persoanelor responsabile de abuzuri, în vederea includerii acestora pe lista de sancțiuni.

Pentru ce fapte, ar trebui sancționat Krasnoselski, potrivit Asociației

Vadim Krasnoselski conduce administrația de la Tiraspol din decembrie 2016. Lista Promo-LEX întocmită pe baza hotărârilor Curții îl indică, în cauza Mozer, drept „ministrul afacerilor interne” care a refuzat transferul unui deținut bolnav la un spital civil. În 2022, Krasnoselski a semnat modificările „codului penal” care pedepsesc cu închisoare de la 5 la 8 ani sesizarea instanțelor constituționale sau internaționale. În 2023 a refuzat grațierea lui Victor Pleșcanov, deținut pentru critici la adresa regimului și pentru arborarea drapelului ucrainean.

Încălcările continuă. La 1 ianuarie 2026, în locurile de detenție controlate de structurile de la Tiraspol se aflau 1.325 de persoane. Din 2016 până în 2022, în închisorile din regiune au murit 66 de persoane. Federația Rusă a încetat să fie parte la Convenția europeană a drepturilor omului la 16 septembrie 2022, astfel că, pentru faptele ulterioare, victimele nu se mai pot adresa Curții împotriva ei. Răspunderea individuală a autorilor rămâne singura formă de răspundere care mai poate fi angajată pentru încălcările curente, explică Promo-Lex.

Amintim că, pe 4 noiembrie, președintele rus Vladimir Putin i-a acordat lui Vadim Krasnoselski Ordinul de Onoare al Federației Ruse. A doua zi, Biroul politici de reintegrare a anunțat că autoritățile de la Chișinău vor aplica măsuri restrictive liderului separatist, inclusiv interdicția de a părăsi teritoriul Republicii Moldova pentru o perioadă de cinci ani.

Premierul Vasile Tofan a calificat atunci măsura drept un „răspuns asimetric”, iar președintele Parlamentului, Igor Grosu, a descris gestul lui Putin drept o provocare.