Parlamentul a votat în lectura a doua modificările care reconfigurează competențele principalelor instituții responsabile de combaterea corupției, fraudei financiare și a criminalității organizate. Proiectul, elaborat de Ministerul Justiției, a stârnit critici din partea unei părți a societății civile. Centrul de Resurse Juridice din Moldova a cerut deputaților să nu adopte documentul fără o analiză suplimentară, avertizând că schimbările propuse modifică semnificativ arhitectura sistemului anticorupție și transferă mai multă putere către Centrul Național Anticorupție.
Noua lege stabilește cine și ce investighează în dosarele de corupție, fraudă financiară și criminalitate organizată. Astfel, CNA va prelua investigarea celor mai grave fraude bancare și a cazurilor de spălare de bani, în timp ce Procuratura Anticorupție va rămâne responsabilă de dosarele de corupție la nivel înalt, care vizează demnitari de rang înalt, precum deputați, miniștri, judecători sau conducerea unor instituții-cheie ale statului. Guvernarea afirmă că proiectul a fost discutat și ajustat inclusiv în urma consultărilor cu experți și parteneri europeni.
IGOR GROSU, preşedintele Parlamentului: Chiar azi dimineaţă am avut un schimb de opinii cu Comisia Juridică. Ei au discutat cu DigiJUST și-au găsit o soluţie. Dar, abordarea este următoarea: noi trebuie să investim în instituţii care au livrat.
Opoziția a criticat dur adoptarea proiectului.
ION CHICU, deputat, Blocul Alternativa: Partidul de guvernământ face ce doreşte aici pe intern şi ignoră ceea cu ce vine opoziţia. Dar ei deja aui semnale, şi noi ştim despre aceasta, de la partenerii europeni, că joaca asta a lor de-a monopolul pe politici nu merge mai departe. Şi dacă vor să aibă măcar o şansă în negocierile pentru primul cluster, care sperăm să fie deschis, dar acest cluster ţine anume de aceste aspecte, ei trebuie să coopereze cu opoziţia, să audă partenerii, să audă ONG-uri de genul ăsta.
Şi Centrul de Resurse Juridice din Moldova, care a cerut Parlamentului să amâne votul final, susține că proiectul depășește cu mult obiectivul declarat de combatere a fraudelor economice. Potrivit experților, modificările schimbă echilibrul actual al sistemului anticorupție și transferă o parte importantă din atribuțiile Procuraturii Anticorupție către CNA.
ILIE CHIRTOACĂ, președintele Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova: Faţă de procurori, care au şi un statut, care sunt independenţi, care au anumite pârghii, cei de la Centrul Naţional Anticorupţie, cel puţin conducerea, e numită printr-un proces politic. Şi aici e o vulnerabilitate a proiectului. Ce observăm noi? Atunci când se schimbă guvernarea, una dintre primele funcţii care este supusă unor revizuiri este cea a directorului CNA.
În opinia Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova, o reformă de o asemenea amploare ar fi trebuit să fie analizată și dezbătută mai amplu înainte de adoptare.
ILIE CHIRTOACĂ, președintele Centrului de Resurse Juridice din R. Moldova: Este un proiect care nu este sincer până la urmă. Nota informativă la proiect spune despre fortificarea unor mecanisme pentru a lupta cu fraudele economice, inclusiv interesele UE. În realitate, însă, este un proiect mult mai vast şi mult mai amplu. Critica noastră de esenţă este că asemenea proiecte, de asemenea anvergură, se discută pe larg. Polul greutăţii al luptei anticorupţie se mută de la Procuratura Anticorupţie la Centrul Naţional Anticorupţie.
Legea mai prevede modificări ale Codului de procedură penală, inclusiv extinderea posibilității de contestare a măsurilor preventive pe tot parcursul procesului penal. Totodată, competențele PCCOCS vor fi restrânse la cauzele de terorism, criminalitate organizată și alte dosare de gravitate excepțională. Autorii susțin că schimbările sunt necesare pentru a eficientiza activitatea instituțiilor de anchetă și pentru a îndeplini angajamentele asumate de Republica Moldova în procesul de aderare la Uniunea Europeană.
