„În primul rând, ceea ce știu cu certitudine (...) nu este o opțiune să vii sau să nu vii. Este o responsabilitate legală prevăzută în Codul Penal (...). Am vorbit în repetate rânduri, nu am ce ascunde, de fapt. Și atunci când mi se solicită opinia, vin și o prezint”, a spus el jurnaliștilor la ieșirea din sala de judecată, precizând că nu a avut indicații de la Vladimir Plahotniuc în perioada mandatului său de premier (2013 - 2015).

„La fel de important pentru mine, fiind inculpat pe alt dosar de concesiune a aeroportului, sper foarte mult că am dat și un exemplu, dacă doriți, pentru colegii mei din Guvern de atunci, care au fost invitați sau urmează să fie invitați de către apărare, pentru a prezenta exact contextul în care Guvernul atunci a decis să concesioneze aeroportul”, a explicat el.

Iurie Leancă, împreună cu alți foști funcționari de stat, are statut de învinuit în dosarul cu privire la concesionarea Aeroportului Internațional Chișinău. Procurorii susțin că, în perioada anului 2013, inculpații au pregătit și concesionat Întreprinderea de Stat Aeroportul Internațional Chișinău în interesul grupării criminale și organizației criminale, fapt ce a cauzat statului, reprezentat de Agenția Proprietății Publice, prejudiciul materiale în valoare de peste 392 milioane de lei. Aeroportul Internațional Chișinău a revenit oficial în gestiunea statului în 2023.

Iurie Leancă a mai relatat luni jurnaliștilor, după ședința de judecată, că discuția despre faptul că Guvernul urmează să vină cu garanții (din partea Guvernului – n.r.) a început în iunie (2014).

„Până atunci nu se punea problema că statul ar trebui să intervină într-o manieră atât de drastică. În 2013, am aflat deja din discuțiile cu el (guvernatorul Băncii Naționale a Moldovei, Dorin Drăguțanu – n.r.), dar știam încă o dată că la Banca de Economie nu este bine. (...) Și atunci, țin minte, apropo, că, în decembrie, am cerut Ministerului Finanților, Ministerului Justiției să elaboreze niște recomandări, care ar fi transpuse într-un cadru legal, care ar cere o responsabilizare mult mai mare din partea managementului băncilor”, a afirmat el.

El a precizat că Parlamentul de atunci nu a fost foarte deschis să accepte solicitările venite din partea Guvernului.

„Eu nu sunt convins că domnul Șor a fost unicul care are a beneficiat în mare parte. Așa-zisele atacuri raider au început încă în 2011, dacă nu mă înșel, nu a fost el unicul autor. Dar ceea ce bănuiesc eu este că în spate au fost actori din Republica Moldova, dar și din afară. Nu mă faceți să comentez acum, să vă dau nume. Pentru asta există acest dosar, deja de cât, 11 ani. Și iată, nu este vina mea că durează atât de mult”, a adăugat el.

Până în prezent, în dosarul lui Vladimir Plahotniuc, au fost audiați 8 dintre cei 20 de martori ai apărării acceptați de instanță. Pe 22 decembrie 2025, lui Vladimir Plahotniuc i-a fost extins cu încă 30 de zile termenul de aflare în arest preventiv la Penitenciarul nr. 13 din Chișinău.