Indicele Percepției Corupției 2024, publicat de Transparency International, arată că nivelul corupției rămâne alarmant de ridicat la nivel global, iar eforturile de combatere a acestuia slăbesc. Raportul subliniază legătura directă dintre corupție și criza climatică, avertizând că fondurile destinate protejării mediului sunt adesea deturnate sau utilizate abuziv. În acest context, experții cer măsuri urgente pentru sporirea transparenței și responsabilității în gestionarea resurselor climatice.
Indicele Percepției Corupției 2024 (IPC 2024), lansat de Transparency International, arată că nivelul global al corupției rămâne alarmant de înalt, iar eforturile de reducere a acestuia slăbesc.
Clasamentul IPC 2024 include 180 ţări şi teritorii, indicele fiind calculat în baza a 13 surse externe (cercetări/studii ale unor organizaţii notorii, inclusiv 7 – pentru Republica Moldova), scrie transparency.md.
IPC reflectă nivelul corupţiei din sectorul public perceput de către experţi şi oamenii de afaceri şi este calculat la o scară de la 0 până la 100, unde „0” semnifică corupţie totală, iar „100” – lipsă totală de corupţie.
În fruntea clasamentului IPC 2024, pentru al șaptelea an la rând, se află Danemarca cu un scor al indicelui de 90 de puncte, fiind urmată de Finlanda (88) și Singapore (84). Țările cu cele mai mici scoruri sunt țări fragile, afectate de conflicte, cum ar fi: Sudanul de Sud (8), Somalia (9), Venezuela (10), Siria (12).
În ultimii 5 ani, câteva țări și-au îmbunătățit semnificativ scorurile IPC: Coasta de Fildeș (45), Republica Dominicană (36), Kosovo (44), Kuweit (46), Maldive (38), Moldova (43) și Zambia (39).
În același timp, scăderi semnificative ale indicelui le-au înregistrat Austria (67), Elveția (81), Regatul Unit (71), Belgia (69), Statele Unite ale Americii (65), Belarus (33), Kârgâzstan (25), Rusia (22), Sri Lanka (32), și Venezuela (10).
Corupția și criza climatică, două dintre cele mai mari provocări cu care se confruntă omenirea, sunt strâns legate între ele. Pe fundalul încălzirii globale record și a evenimentelor meteorologice extreme, erodarea democrației și declinul leadership-ului mondial în acest domeniu au agravat situația în lupta împotriva crizei climatice. Corupția face această luptă mult mai dificilă.
Majoritatea țărilor foarte vulnerabile la schimbările climatice au un scor al IPC sub 50 de puncte. Transparency International atrage atenția asupra faptului că miliardele de dolari din fondurile destinate climei riscă să fie furate sau utilizate abuziv.
Un număr enorm de oameni sunt expuși unui risc nejustificat, întrucât corupția afectează proiectele climatice menite să îi protejeze. În Africa de Sud (41) peste 56 mil.$ sunt furați lunar de la Eskom, furnizorul de energie de stat. În Somalia (9), schimbările climatice au făcut ravagii în economia agricolă a țării.
Crește și costul uman al corupției – activiștii de mediu devin adesea ținta intimidărilor, violenței și chiar crimelor – aproape toate cele 1013 crime contra apărătorilor de mediu din 2019 au avut loc în țări cu scoruri ale IPC sub 50 de puncte.
În această situație comunitatea internațională trebuie să întreprindă măsuri dure de sporire a transparenței și responsabilității pentru a asigura utilizarea eficientă a fondurilor climatice.
„Guvernele și organizațiile multilaterale trebuie să includă măsuri anticorupție în eforturile de combatere a schimbărilor climatice pentru a proteja finanțele, a reconstrui încrederea și a maximiza impactul. Astăzi, forțele corupte nu doar modelează, ci deseori dictează politicile, reducând la tăcere jurnaliștii și activiștii de mediu… Oamenii vulnerabili din întreaga lume au nevoie cu disperare de această acțiune”, a remarcat Maíra Martini, Directoarea executivă a Transparency International.
