Raportul, realizat în cadrul proiectului "Societatea Civilă pentru Integrarea Europeană", demonstrează că cele mai mari provocări ale Republicii Moldova pe drumul european rămân la capitolul libertatea de exprimare, marcată de presiuni asupra jurnaliștilor și lipsa unei strategii naționale pentru combaterea dezinformării. De asemenea, autorităţile mai au de lucrat la implementarea programului de achiziţii publice. NADINE GOGU autor al raportului: Avem extreme, punctaj în extremă. La o recomandare avem cinci din cinci şi zero din cinci la o recomandare. Au fost în continuare înregistrate cazuri în care jurnaliştii au fost indimidaţi agresaţi şi fizic şi verbal. Şi de către politicieni, dar şi de către protestatari. Şi nu au urmat reacţii instituţionale în aceste cazuri. Un progres stabil se înregistrează şi în domeniul politicilor sociale și al ocupării forței de muncă. Încă se constată lacune, însă, în implementarea recomandărilor Comisiei Europene privind democrația și statul de drept, precum și justiția sau lupta împotriva corupției. „Aş vrea să remarc ca evoluţie pozitivă este vorba despre creşterea numărului de persoane în câmpul muncii, este vorba şi despre majorarea numărului de locuri vacante de către subdiviziuni, dar şi a ratei de ocupare a acestora” NIVELUL DE IMPLEMENTARE A RECOMANDĂRILOR:

Securitate și control financiar: 3,8 din 5 Politici sociale şi de ocupare: 3,5 din 5 Reforma administrației publice: 3,4 din 5 Democrație și stat de drept: 3,2 din 5 Justiție şi lupta împotriva corupției: 3 din 5 Libertatea de exprimare şi achiziţii publice: 2,6 din 5 ECATERINA POPŞOI autor al raportului: Procesul de evaluare a procurorilor decurge destul de lent, iar unele colegii chiar şi la o distanţă de trei ani de la demararea procesului rămân incomplete. Ca priorităţi putem menţiona accleerarea vettingului procurorilor din cadrul Procuraturilor specializate. Şi elaborarea unui mecanism eficient pentru gestionarea şi depăşirea crizei de resurse umane din cadrul sistemului. VADIM VIERU autor al raportului: Avem o transparenţă formală în anumite domenii tehnice care sunt ocolite cu decizii cu miză politice. Modificarea bugetului, dar facem trimitere şi la aspectul de numire la Curtea Constituţională care a avut loc în iulie 2025 unde s-a optat pentru numiri politice directe. Cele mai bune rezultate sunt în domeniul securității și controlului financiar. Deși s-au înregistrat progrese, implementarea recomandărilor europene rămâne neuniformă, spun experţii, iar în următoarea perioadă autoritățile de la Chişinău sunt așteptate să accelereze reformele pentru a putea începe negocierile de aderare. ANA MIHAILOV director de ţară, Fundaţia "Friedrich Ebert" Moldova: În unele domenii Republica Moldova a înregistrat progrese notabile, dar există şi domenii care bat pasul pe loc, iar unele riscă să fie bifate de dragul ochilor Bruxellului. Suntem aici, în calitate de societate sâcivilă să spunem un mesaj clar că nu poţi construi o societate de drept europeana cu soluţii de compromise şi cu jumătate de măsură.

CRISTINA GHERASIMOV viceprim-ministru pentru Integrare Europeană: Am parcurs fiecare etapă necesară, am livrat ceea ce ţine de noi şi avem un plan foarte clar de reforme. Ştim exact ce avem de făcut, ştim exact cum avem de făcut aceste reforme. Aşadar recomandările din acest raport ne vor fi de mare folos. Acest raport a fost realizat cu sprijinul financiar al Uniunii Europene și al Fundației "Friedrich Ebert". REDACTOR: NADIA MIHUŢĂ Imagine: Iurie Rusu