Interviurile și Reportajele Telejurnalului

Reportajele Telejurnalului: Bombe de conservanți, în ambalaje colorate

post-img
imagine simbol

Potrivit datelor prezentate de Ministerul Sănătăţii, în 2023, bolile de inimă reprezintă principala cauză de deces în Republica Moldova şi depăşesc cu mult nivelul mediu european. Sunt în ascensiune și bolile oncologice, dar și cele ale sistemului digestiv, cum ar fi obezitatea. În mare parte, acestea prind tot mai mult teren din cauza stilului nostru de viaţă. Mâncăm mult, nesănătos şi facem puţină activitate fizică.

 


,,Produsul nostru se găteşte rapid şi are tradiţii, obţinut doar de la furnizorii care întrunesc toate criteriile de calitate. Noi ştim cât de mult contează sănătatea."

"De chimicate aveţi în vedere? Câte oleacă se poate."

"Se perturbă fonul hormonal, deseori tinerii pierd proprietatea de a concepe copii. Diabetul zaharat de tip 2, iarăşi, întinereşte."

"Dacă vasul se înfundă cu grăsimea dată, poate duce la infarct, la accident vascular cerebral şi deja cu… moarte subită."



POPULAȚIA SUPRAPONDERALĂ, ÎN ULTIMII 9 ANI
55,9%
63,9%


NUMĂRUL CAZURILOR DE DIABET, ÎN ULTIMII 9 ANI
5,4%  
6,3%  

"Caşcaval, salam cumpărăm doar într-o cantitate mică, pentru copii, la şcoală.

"Cumpărăm fructe pentru că la vârsta noastră trebuie să mănânci cel puţin, cum se spune, cinci legume şi fructe. Iată am luat. Pot să îmi procur şi o bucăţică de salam şi o bucăţică de carne afumată, tot ce trebuie."

DANIELA DANILOVA    jurnalist TVR MOLDOVA: "Ne lăsăm ademeniţi de preţurile mici şi ambalajele colorate ale alimentelor. Dar câţi dintre noi citim ce scrie pe etichetă?! Căci aşa aflăm ce mâncăm de fapt. Am cumpărat câteva produse dintr-un magazin alimentar, preferate de mulţi basarabeni. Am luat, de exemplu, un pachet cu napolitane. Pe etichetă scrie negru pe alb că acest produs abundă în grăsimi, acizi graşi saturaţi şi chiar grăsimi trans. Iar în acest borcan cu ciocolată găsim mai mult zahăr, ulei de palmier şi mai puţină cacao sau alune de pădure. Cu o parte dintre produse vom merge la un specialist în Nutriție, care ne va explica cât de sănătoase sunt acestea."

SERGIU MUNTEANU nutriţionist: "Deci în produsul dat, de bază este zahărul şi uleiul de palmier. Combinaţia aceasta este foarte plăcută pentru consum. Omului îi place, îi provoacă dependenţă foarte rapid. Dacă nu facem activitate fizică intensă... va duce la o reacţie hormonală a organismului şi perturbarea fonului hormonal. În produsul dat, găsim combinaţii destul de interesante. Avem zahăr, grăsimi vegetale, ulei de palmier şi ce ne pune pe noi în gardă, atunci când citim componenţa de acizii graşi: noi găsim foarte mulţi acizi graşi saturaţi – 9,2% şi acizi graşi trans. Consumul regulat al produselor care conţin acizii graşi trans va duce la accelerarea procesului de ateroscleroză."

Mulți oameni recunosc că ştiu ce ascund bucatele delicioase pe care le cumpără, doar că rezistă cugreu tentaţiilor.

"De chimicate aveţi în vedere? Câte oleacă se poate. – Cunoaşteţi, deci, că multe produse conţin aditivi, conservanţi? – Desigur. – Şi totuşi le cosumaţi? – Dacă se vând în magazine cred că au trecut careva verificări."

"Cumpărăm, cumpărăm foarte multe. Dar mai mult obişnuim salamurile să le cumpărăm din magazin. Vedem data când este produs, când trebuie să expire, asta numaidecât."

"La salam nu putem să citim etichetele. După lege, practic… doar să cerem vânzătorului să explice. – Aţi cerut vreodată? – Nu."

"– Sincer, nu. – Nu vă faceţi griji că ar putea conţine anumite ingrediente... ? – Nu cumpăr atât de des încât să trebuiască să citesc eticheta."

"Avem copii şi le zicem că sunt porcării. Respectiv, ca exemplu, nici noi nu le consumăm. – Citiţi eticheta atunci când cumpăraţi ceva din magazin? – Da, în mare parte, da. Termenul de valabilitate în primul rând şi adaousurile care sunt."

"Citesc, dar eu ştiu precis că nu este adevărat. – Nu aveţi încredere în ceea ce scrie? – Nu, nu."

"Omul care lucrează zi de zi cu etichetele şi codificarea ingredientelor cunosc, dar publicul simplu din păcate nu cunoaşte toate E-urile care sunt menţionate sau ingredientele care sunt specifice."

Bombe de aditivi şi conservanţi găsim nu doar în produsele ieftine, ci şi în multe alimente cu preţuri exorbitante.

SERGIU MUNTEANU nutriţionist: "E problema foarte mare, de asta şi creşte la noi şi obezitatea, mai ales cea infantilă – la copii, anume din cauza faptului că produsele sunt înalt procesate şi conţin foarte mult zahăr. Se perturbă fonul hormonal, deseori tinerii pierd proprietatea de a concepe copii. Diabetul zaharat de tip 2, iarăşi, întinereşte. De exemplu, salamul în varianta clasică este din 95% carne şi 5% sare şi condimente. Noi aşa salamuri acum nu mai găsim. Dacă citim componenţa salamurilor, acum sunt o sumedenie de E-uri, de fosfaţi, chiar şi zahăr este."

Deseori, oamenii spun că nu citesc descrierea produselor pentru că le cumpără de la producători cu renume şi din locuri autorizate. Acolo, alimentele sunt verificate și certificate de laboratoare înainte de a fi puse pe rafturi.

"Se efectuează investighaţii de laborator pe câteva domenii. Şi domeniu de siguranţă, şi domeniu de calitate..."

DIANA CURCHI şef Laborator de încercări a produselor alimentare, ANSA: "Nu prevaleză numărul de probe neconforme. Avem şi produse cu rezultate pentru acizii graşi trans în limita de două grame, dar avem şi probe cu rezultat care depăşeşte mult această normativă. Dar e mai mult caracteristic nu pentru produsul finit, dar pentru materia primă care se foloseşte pentru acest produs.

Totuşi, multe neconformităţi sunt depistate abia după ce produsele apar pe tarabe. În 2022, ANSA a făcut aproape 10 mii de controale. Iar printre cele mai frecvente nereguli depistate a fost etichetarea falsă.

SERGIU SÎRGHI şef Direcţie Unități de Comerț, Alimentație Publică și Protecția Consumatorilor, ANSA: "Cu părere de rău, mulţi operatori încearcă a manipula nişte procedee comerciale incorecte care duce consumatorul în eroare. De exemplu când apare în denumirea produsului: de tip, analogic sau produs din... Şi operatorii sunt obligaţi, la orice etapă a lanţului alimentar, să respecte aceste rigori. Înţelegeţi, atunci când noi avem mii de agenţi economici, nu putem pune la fiecare câte un inspector, dar în timpul controalelor clar lucru că chestiile ăstea se verifică."

Un declanşator de boli sunt grăsimile trans, folosite în alimente pentru a fi valabile mai mult timp și a avea un aspect mai bun. Abia în 2023, Guvernul Republicii Moldova a aprobat un proiect prin care obligă producătorii să se asigure că grăsimile hidrogenate nu depășesc 2 grame la 100 de grame de produs. Proiectul a fost votat imediat după ce inspectorii ANSA au depistat o înşelătorie de proporții mari.

80% dintre plăcintele de pe rafturile magazinelor din Republica Moldova, conțin în loc de brânză, un produs pe bază de grăsimi vegetale ce depăşăşeşte de peste 25 de ori limita de acizi grași stabilită la nivel european.

Atunci, agenţii economici depistați au fost doar atenționați că eticheta produsului trebuie să prezinte întocmai ingredientele folosite.

SERGIU SÎRGHI şef Direcţie Unități de Comerț, Alimentație Publică și Protecția Consumatorilor, ANSA: "La finalizarea termenului de implementare a prescripţiilor, vor fi efectuate controale repetate, după care vor fi luate măsuri. Eu cred că odată cu normarea acestor cantităţi şi verificarea respectării acestor rigori, operatorii din domeniul alimentar îşi vor revizui şi hărţile tehnologice, materia primă pe care o folosesc  pentru prepararea produselor."

Organizația Mondială a Sănătății recomandă, însă, eliminarea completă a grăsimilor trans din producția industrială. Nu în zadar, căci acestea pot provoca dezechilibre serioase în organism.

ANGELICA VREMERE medic dietetician: "Cu timpul duce la creşterea colesterolului, iar colesterolul, dacă este în exces poate să se depună pe vasele sangvine, se tot depune până se formează o placă. Dacă vasul se înfundă cu grăsimea dată, poate duce la infarct, la accident vascular cerebral şi deja cu… moarte subită."

O cantitate mare de grăsimi trans, potrivit cercetărilor ANSA, sunt şi în napolutane. Iar dacă în magazine putem verifica eticheta acestora, în pieţe deseori acestea sunt vândute fără ambalaje. Iar atunci când cerem să ni se prezinte descrierea produsului, unii vânzători ne întorc spatele.

"-Duceţi-vă şi filmaţi unde vreţi. - Vrem să vedem care este conţinutul napoletanelor şi biscuiţilor pe care îi vindeţi. Ne puteţi arăta, vă rog, o etichetă, o descriere a produsului? – Următorul, vă ascult, dvs? – În cazul în care un cumpărător cere, la fel reacţionaţi?..."

Iar dacă încercăm să alegem produsele mai sănătoase, uneori ne putem confrunta cu înșelătorii. Bunăoară, asta a depistat prorectorul Universităţii Tehnice, Dinu Ţurcanu, în componenţa unor aşa-numite produse ,,fără gluten", vândute în magazinele din Republica Moldova.  

DINU ŢURCANU prorector, doctorand, UTM: "Rezultatul a fost simplu: deci cele importate, care erau certificate şi sunt înregistrate ca produse fără gluten – nu conţineau gluten. Celelalte, inclusiv la pâinea ,,fără gluten", produsă aici, local, autohton, avea şi are urme de gluten. Este strict recomadat să excludă glutenul acele persoane care au tulburări asociate consumului de gluten sau cei cu maladia celiacă. În anumite cazuri, prezenţa glutenului în produse poate fi chiar letală. Asta trezeşte şi mai multe probleme, nu avem o Asociaţie a pacienţilor celiaci, nu avem politici publice clar definite pe acest domeniu, cum este în ţările Uniunii Europene."

În prezent, politicile în domeniul securităţii alimentare sunt îmbunătăţite într-un ritm accelerat, susțin responsabilii ANSA.


SERGIU SÎRGHI şef Direcţie Unități de Comerț, Alimentație Publică și Protecția Consumatorilor, ANSA: "Noi suntem puţin deranjaţi de ceea că legislaţia permanent, mai ales în ceea ce ţine de informarea consumatorilor, este în modificări, armonizări către directivele europene. Şi atunci stocurile nu sunt epuizate, rămân pe piaţă nişte produse la care au fost făcute modificări, însă marcarea ambalajelor nu respectă aceste… şi atunci noi venim către producători, către comercianţi, ca ei prin marcarea adăugătoare, printr-un sticker, să aducă la cunoştinţă consumatorii despre modificările care sunt."

Un alt ingredient pe care îl găsim în foarte multe alimente din comerț este uleiul de palmier. Deși nutriționiștii se arată îngrijorați de prezența acestuia în produse, responsabilii ANSA dau asigurări că, pe piața din Republica Moldova, nu ajunge forma nocivă a uleiului.

SERGIU SÎRGHI şef Direcţie Unități de Comerț, Alimentație Publică și Protecția Consumatorilor, ANSA: "Uleiul de palmier nu este toxic, dacă este folosit în conformitate cu regulile de consum, Dacă uleiul acesta ar fi toxic, nociv, el în general nu ar nimeri pe piaţă. Odată ce el nimereşte pe piaţă, se prezumă că el este inofesiv."

SERGIU MUNTEANU nutriţionist: "Este fracţiunea oleică, care are punctul de topire… care conţine Omega-3, care conţine vitamina E. Dar! Ea este foarte scumpă, de aceea mulţi producători nu o folosesc, folosesc fracţia stiarică, care practic organismul nu o poate prelucra şi absorbi calitativ, și care se foloseşte mult în industria cosmetică. Cel mai rău este că producătorul nu este obligat să scrie ce fracţie de ulei de palmier a folosit în produsul dat. Noi indirect putem să ne dăm seama că dacă produsul este foarte şi foarte ieftin, acolo este fracţia stiarică."

Cert este că produsele pe care scrie că au mai mulţi aditivi decât ingrediente de bază trebuie excluse din alimentația noastră.

INA PAPANAGA  medic infecţionist: "Noi primim prin alimente: şi vitamine, şi minerale, şi proteine, şi glucide, şi grăsimi – care se tot depun, dacă nu sunt prelucrate bine! Şi aici noi putem să vorbim despre obezitate, care în ultimul timp este o epidemie la noi în ţară. Şi persoane tinere sunt obeze, iar dacă fac ecografia abdominală, acolo se depistează şi gradul I, şi gradul II de obezitate.  S-a înrăutăţit şi asta noi observăm, pentru că au apărut foarte multe fast-food-uri, mâncarea rapidă, mâncarea prăjită şi uleiul cela este de multe ori folosit, ceea ce produce şi un efect cancerogen."

În Programul național de prevenire și control al bolilor netransmisibile, responsabilii din sănătate își propun ca, până în 2030, să scadă cu 30% consumul mediu de sare şi decesele premature cauzate de bolile cardiovasculare, cancer, boli digestive cronice, diabet. Ţine de noi, însă, să citim eticheta fiecărui produs pe care îl consumăm. Doar aşa putem avea un mod sănătos de viaţă.

author-img_1

Cristina Mirca

Reporter